Este o certitudine faptul că, totul devine, totul se transformă și astfel, putem spune că anul 2019 a fost un an al unor schimbări importante, atât în plan legislativ, cât și în planul vizibilității profesiei noastre.
Aprobarea în luna iulie 2019 a Legii numărul 145 privind statutul poliţiştilor de penitenciare nu aduce doar o schimbare a denumirii, din funcționar public cu statut special în polițist de penitenciare, ci o mai bună definire a rolului nostru și o recunoaștere a demnității profesionale care ne caracterizează, care ne asigură, cu certitudine, poziționarea fermă în rândul celorlalte structuri de ordine publică și siguranță națională.
Noua direcție a executării pedepselor privative de libertate prin care a fost abrogată aplicarea recursului compensatoriu, colaborările internaționale și parteneriatul norvegian prin contribuții și schimbări semnificative în patru penitenciare (Baia Mare, Vaslui, Botoșani și Târgu Mureș), implicarea mediului universitar și al mediului de afaceri vor fi, cu siguranță, repere ale dezvoltării viitoare.
Al treilea număr al Revistei de Practică Penitenciară invită la reflecție asupra diverselor influențe și vulnerabilități care pot produce efecte asupra integrării în societate a persoanelor private de libertate. […]
Reviste
Provocarea COVID-19 în sistemul penitenciar românesc
Autor: Dr. Laurenția Ștefan PhD; Drd. Răzvan Grecu
Sistemele penitenciare sunt recunoscute ca medii cu risc crescut de transmitere a unor afecțiuni mai ales cu transmitere aerogenă, având drept cauze, atât provenienţa persoanelor private de libertate din grupuri populaționale defavorizate, cu o frecvenţă mai mare a îmbolnăvirilor cât şi condițiile care favorizează răspândirea din cadrul unităţilor de detenţie – supraaglomerarea, mobilitatea penitenciară, lipsa ventilației, infecția HIV sau tuberculoza, cât și numeroase afecțiuni cronice prezente la persoanele private de liberate. Gestionarea unei situații epidemiologice datorată unei boli infecto-contagioase cu risc crescut de transmitere a reprezentat întotdeauna, pentru sistemul penitenciar românesc, o problemă majoră de sănătate publică. Măsurile de prevenire sau măcar de reducere a modalității de transmitere a unor boli infecto-contagioase au fost implementate frecvent la nivelul populației penitenciare. Apariția COVID-19 a ridicat, din nou, problema penitenciarelor ca medii propice pentru dezvoltarea bolilor infecțioase. […]
Trăsăturile de personalitate întunecată, factorul D și conduita infracțională
Autor: Liliana Anca Hurezan; Andreea Turi; Laura Visu-Petra
Triada întunecată este un concept care cuprinde trei trăsături problematice ale personalității umane (psihopatie, narcisism și machiavelism), fiind frecvent asociat în literatura de specialitate cu adoptarea unor conduite de deviere de la normele și valorile morale, sociale și etice. Nucleul comun al triadei întunecate este caracterizat de lipsa empatiei, agresivitate, exploatare și manipulare în relațiile interpersonale. Recent, cercetătorii au abordat personalitatea întunecată prin prisma factorului D, conceptualizat ca un element comun trăsăturilor de personalitate întunecată (Moshagen, Hilbig & Zettler, 2018). În baza studiilor anterioare derulate în populația generală, considerăm că investigarea relației dintre factorul D și infracționalitate ar aduce o abordare nouă a modului de structurare și derulare a demersurilor de evaluare psihologică și a intervenției specifice, cu impact asupra eficienței și eficacității procesului de reintegrare socială. […]
Indicatori ai sănătății psihologice la persoanele private de libertate de etnie română și rromă
Autor: Diana G. ROȘCA
În cadrul acestei lucrări ne propunem investigarea diferențelor de la nivelul diverșilor indicatori ai sănătății psihologice, în funcție de identitatea etnică considerată drept gradul în care o persoană se percepe ca aparținând unui grup etnic și nivelul aculturației,definit în sens general, ca procesul de adaptare și ajustare a propriei orientări culturale la o altă cultură, realizând un studiu comparativ pe două eșantioane de subiecți constituite din persoane private de libertate de etnie română și rromă. De asemenea, vizăm identificarea modului în care efortul și specificul de adaptare la o altă cultură favorizează apariția simptomelor depresive sau psihotice, în rândul persoanelor private de libertate. Potrivit rezultatelor unui studiu recent care a vizat populația carcerală, imigranți bărbați, din Israel, tinerii deținuți expuși unei alte culturi tind să experimenteze stări depresive și stimă de sine redusă, violența putând fi privită drept rezultatul diferențelor de norme culturale între țara gazdă și țara de origine, care determină o adaptare dificilă (Koren, 2018). […]
Refugiu și risipire
Autor: Vladimir Adrian COSTEA
Acest articol investighează evoluția noțiunilor de traumă psihologică, statut social și relații de putere, cu accent special pe sensul acordat acestor concepte în situațiile privării de libertate. Incursiunea în domeniul psihanalizei și sociologiei ne ajută să definim universul carceral ca un spațiu în cadrul căruia persoanele private de libertate și personalul penitenciar sunt implicați într-un joc cu sumă zero, obiectivul principal fiind reprezentat de accesul la resurse, influență și putere. Articolul evidențiază relațiile de dominare și asertivitate specifice în cultura carcerală. […]
Despre caritate din perspectiva unui proiect socio-cultural
Autor: Elisaveta DRĂGHICI; Simona Nastasia CALU
Studiul de față urmărește evaluarea unui proiect socio-cultural pe tema carității derulat în penitenciar. Proiectul a îmbinat activitatea educativ-culturală a bibliotecii cu activitatea de asistență psiho-socială a penitenciarului și a fost derulat cu un grup de persoane private de libertate, cu scopul de a asigura consolidarea valorilor umane (caritatea) și sensibilizarea pe o tematica stabilită pentru a obține o modelare a atitudinilor de solidaritate. Folosindu-se lucrul cu grupul mic s-a recurs, ca modalitate de lucru, la discuții pe tema carității, realizarea de produs (acțiunea caritabilă) și la evaluarea proiectului derulat. Evaluarea proiectului facilitează identificarea plusurilor și minusurilor în implementarea acțiunii. Studiul prezent arată caracteristicile lucrului cu grupul de persoane private de libertate și efectele acțiunii asupra participanților, precum și specificul îmbinării elementelor educativ-culturale oferite de biblioteca publică cu cele ale intervenției de asistență socială ale penitenciarului. […]
(Re)integrare in integrum – model alternativ de reformă penală
Autor: Vladimir-Adrian COSTEA
În acest articol, prezentăm un model alternativ de reformă penală, urmărind stingerea raportului penal în urma succesiuni a trei etape penale (etapa procesual penală a judecării inculpatului, etapa executării pedepsei privative de libertate, respectiv etapa (re)integrării post-detenție, în funcție de momentul liberării). Considerăm util acest demers pentru a pune accentul pe voința și nivelul de implicare al persoanelor inculpate/ condamnate/ liberate, modelul nostru urmărind astfel evoluția comportamentului și a demersurilor inițiate în toate cele trei etape penale de către persoana care a comis o infracțiune sancționată penal. Cercetarea noastră oferă o amplă perspectivă privind (re)integrarea post-detenție a unor subiecți vulnerabili (cognitiv și comunicațional, economic, social, aflați într-o situație de subordonare instituțională, socială informală), reprezentări utile inclusiv pentru mediul antreprenorial. Contribuim astfel la cunoașterea și aprofundarea caracterului complex al modului în care perspectivele (re)integrării sunt definite și înțelese de către practicieni. Noutatea demersului nostru este reprezentată de implicarea părții vătămate, în vederea consultării asupra situației persoanei inculpate/ condamnate/ liberate. […]
Informal mentoring – a way to encourage positive behavior in the penitentiary
Autor: Drd. Cristina Magdalena TOMA
Re-entering society after incarceration is riddled with challenges. Those with a criminal history face many barriers to receiving public support. Many are suffering with mental or physical illnesses with limited means of getting adequate treatment, many of them have special needs, they don’t have qualifications, some of them do not receive family support, they don’t have a job after release, they don’t have a home after release, etc. All of these issues are in addition to problems borne out of the societal stigma associated with serving time in prison
According to National Administration of the Penitentiary in Romania over 10.551 inmates was released from prison in 2018 and begin the process of reintegration into their communities.
Penitentiary aims is to reduce future crime by changing the behavior, attitudes, or skills of the offender by responsibilities prisoners in their own reintegration process, and also raise the public opinion awareness to prevent social exclusion.
The annual cost of re-offending is extremely high in all EU member states. The Ministry of Justice in the UK estimates that re-offending costs the country £11billion a year, with an additional annual cost of convicting someone and keeping them is prison for one year being £126,000.
Statistically, across the EU high numbers of adult offenders re-offend within one or two years. Statistically in the UK 60% of adult offenders re-offend within 1 year and 75% of young offenders re-offend within 1 year.
Re-offending rates are highest amongst those sentenced for less than one year.
Mentoring in prisons could have a positive impact. Also, Mentoring can be a bridge between the penitentiary and the society.
Mentoring is a two way process being of benefit, not only to the mentee but also the mentor.
Mentoring gives the mentor the extraordinary opportunity to facilitate a mentee’s personal and indeed professional growth by sharing knowledge they have learned through years of experience.
While the primary intent of the mentoring role is to challenge the mentee to think in new and different ways, the mentee is not the only one who gains from the arrangement.
There are various ways a mentor can benefit as well. […]
Reintegrarea psiho-educațională a tinerilor delincvenți din sistemul penitenciar românesc
Autor: Drd. Cristina Magdalena TOMA
Politicile penale internaționale în ceea ce privește sancționarea tinerilor delincvenți recomandă, pe cât posibil, identificarea unor alternative la pedeapsa închisorii. Dacă totuși această sancțiune este inevitabilă, tinerii și minorii din penitenciare trebuie să beneficieze de o atenție sporită, de o intervenție focusată pe nevoile reale și care să urmărească evitarea însușirii elementelor specifice mediului penitenciar. Tinerii au încă personalitatea în formare, iar activitățile derulate cu această categorie trebuie să se axeze pe menținerea unei permanente legături cu mediul social extern și dezvoltarea unor deprinderi sociale dezirabile.
Reușita procesului reintegrării postdetenție presupune existența unei baze educative. Dincolo de orice îndoială, educația are un rol esențial în adaptarea socială a individului, cu atât mai mult în cazul celui sancționat penal.
De cele mai multe ori, în cazul deținuților, nivelul cultural și educațional este unul redus. Astfel, este nevoie de o educație de bază care trebuie să înceapă imediat după încarcerare. Plecând de la elementele fundamentale ale educației, respectiv formarea deprinderilor de scriere și citire, mergând până la îmbogățirea cunoștințelor generale despre lume și societate și la integrarea unor valori morale și spiritual, educația în penitenciar trebuie să răspundă nevoilor individului și nevoilor societății.
Analiza de față își propune să contribuie la înțelegerea cauzelor și condițiilor de apariție a formelor de inadaptare socială, tradusă prin adoptarea unor comportamente delincvente de către tineri. […]
Radicalizarea în mediul penitenciar
Autor: Rașia Elena-Laura; Vasile Cristina Ștefania
În contextul mediului de securitate actual, marcat de emergența fenomenului terorist, se impune necesitatea direcționării atenției și implicit, a eforturilor de cunoaștere și înțelegere către procesul de radicalizare, întrucât prevenția inițierii și desfășurării acestuia se transformă în primul pas destinat combaterii fenomenului terorist.
În urma demersurilor specialiștilor RAN şi EUROPRIS privind identificarea mediilor şi factorilor de radicalizare, a fost stabilit că sistemul penitenciar, prin particularităţile sale specifice, ocupă un loc important în înţelegerea acestui fenomen, reprezentând un mediu fertil dezvoltării procesului de (auto)radicalizare . Existența cazurilor de indivizi radicalizaţi în penitenciar, care ulterior au materializat atacuri teroriste, demonstrează necesitatea formulării unor politici destinate gestionării acestui risc.
La nivel naţional, sistemul penitenciar nu se confruntă cu o intensitate a procesului de (auto)radicalizare asemănătoare sistemelor penitenciare europene (exemplu: Franţa, Marea Britanie, Belgia), însă emergenţa acestui fenomen, la nivel global, obligă concentrarea eforturilor instituționale asupra monitorizării şi prevenţiei desfăşurării acestuia. […]
