Ministerul Justiției

STARE DE URGENȚĂ

Ghid practic de măsuri – 18.03.2020

Justiție

Serviciul de Probațiune

Administrația Națională a Penitenciarelor

Oficiul Național al Registrului Comerțului

1. Cuprins
2. Introducere
3. Măsuri în domeniul Justitiei

3.1. Măsuri de ordin organizatoric

3.2. Situatia proceselor civile

3.2.1. Procese civile care prezintă urgentă deosebită

3.2.2. Categorii de procese

3.2.3. Reguli specifice de judecată

3.2.4. Procese civile care nu reclamă urgentă deosebită

3.2.5. Situatia executărilor silite civile

3.2.6. Situatia termenelor de prescriptie și de decădere

3.3. Situatia cauzelor în materie penală

3.3.1. Activitatea organelor de urmărire penală și a judecătorilor de drepturi și

libertăti

3.3.2. Situatia cauzelor aflate în procedură de cameră preliminară sau pe rolul

instantelor

3.3.3. Comunicarea actelor de procedură de către organele judiciare

3.3.4. Termenele pentru declararea căilor de atac

3.3.5. Ascultarea persoanelor private de libertate

3.3.6. Prescriptia răspunderii penale

4. Situatia persoanelor aflate în evidenta serviciilor de probatiune
5. Situatia persoanelor aflate în locuri de detinere în subordinea Administratiei

Nationale a Penitenciarelor

5.1. Suspendarea temporară a unor drepturi și recompense

5.2. Regimurile de executare

5.3. Extinderea exercitiului unor drepturi

5.4. Protectia minorilor

5.5. Obligatii ale politiștilor de penitenciar

6. Situatia valorificării bunurilor indisponibilizate
7. Situatia activitătii de înregistrare în registrul comertului

7.1. Situaţia înregistrării de menţiuni

7.2. Situaţia furnizării de informaţii/eliberării de documente din registrul

comerţului

7.3. Situaţia serviciilor de asistenţă

7.4. Situaţia Buletinului Procedurilor de Insolvenţă

2. Introducere

În data de 16 martie 2020 a fost instituită starea de urgență pe întreg teritoriul României, pe o perioadă de 30 de zile, în urma Decretului privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României nr. 195/16 martie 2020.

Măsurile în domeniul justiției fac parte din Anexa nr.1 la Decret și sunt măsuri de primă urgență cu aplicabilitate directă și imediată.

Ele au ca scop menținerea accesului la justiție și de a furniza servicii cheie, în contextul protecției cetățenilor de consecințele pandemiei COVID 19.

Prevederile actelor normative în vigoare, în măsura în care nu contravin măsurilor cuprinse în decret, rămân aplicabile, pentru a se asigura aplicarea corespunzătoare a masurilor dispuse pe durata stării de urgență.

În măsura în care, în celelalte capitole există dispoziții cu aplicabilitate generală (ex.în domeniul ordinii publice, economic, al muncii și protecției sociale) ele vor fi aplicabile în mod corespunzător și în domeniul justiției.

3. Măsuri în domeniul justiției

(Capitolul V, Anexa nr. 1 din Decretul privind instituirea stării de urgență pe

teritoriul României nr. 195 din 16 martie 2020)

În scopul asigurării prevenției și reducerii riscului de îmbolnăvire, odată cu instituirea stării de urgență au fost luate și unele măsuri, de primă urgență, cu aplicabilitate directă, temporară, în domeniul justiției, subsumate regulilor de disciplină sanitară stabilite de autoritățile competente.

3.1. Măsuri de ordin organizatoric (aplicabile atât în materie civilă cât și în materie penală)

(Capitolul V, Anexa nr.1, art. 51 din Decretul privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României nr. 195 din 16 martie 2020)

Toate măsurile de ordin organizatoric care se vor lua în domeniul justiției vor trebui să țină seama de regulile de disciplină sanitară stabilite de autoritățile cu atribuții în domeniu (de exemplu, Comitetul Național privind Situațiile Speciale de Urgență), scopul primordial fiind asigurarea prevenției și reducerea riscului de îmbolnăvire.

Aceste măsuri pot fi luate atât de organele de conducere ale autorității judecătorești (instanțe, parchete, Consiliul Superior al Magistraturii), dar și ale profesiilor din domeniul justiției (de exemplu, avocați, notari publici, executori judecătorești).

Organele de poliție, jandarmerie sau alți agenți ai forței publice sprijină îndeplinirea promptă și efectivă a acestor măsuri.

3.2. Situația proceselor civile

(Capitolul V, Anexa nr.1, art. 42 din Decretul privind instituirea stării de urgență

pe teritoriul României nr. 195 din 16 martie 2020)

3.2.1. Procese civile care prezintă urgență deosebită

• Pe durata stării de urgență, activitatea de judecată se va desfășura doar în cazul proceselor care nu suportă amânare (prezintă urgență deosebită).
• Pe durata stării de urgență, justițiabilii pot porni procese noi, care însă vor fi soluționate pe această durată doar dacă prezintă urgență deosebită.

3.2.2. Categorii de procese

• Cauzele de urgență deosebită de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție vor fi incluse în lista alcătuită de această instanță.
• Pentru identificarea cauzelor care reclamă urgență deosebită ce vor fi soluționate la nivel de judecătorie, tribunal și curte de apel, este necesară consultarea listei întocmită de curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța respectivă.
• Listele respective vor putea fi consultate pe portalul instanțelor judecătorești. De asemenea, listele respective vor putea fi consultate și pe site-ul Ministerului Justiției.

3.2.3. Reguli specifice de judecată:

Pe durata stării de urgență, activitatea de judecată, desfășurată în procesele care

reclamă urgență deosebită, prezintă unele particularități:

În funcție de împrejurări, instanțele pot fixa termene scurte:

• vor putea fi fixate termene de judecată de la o zi la alta;
• vor putea fi fixate chiar mai multe termene de judecată în aceeași zi.

În măsura posibilităților, ședința de judecată se va desfășura prin videoconferință. Dacă este posibil, actele de procedură (precum cererile de chemare în judecată, întâmpinările, citațiile) vor fi transmise prin mijloace moderne de comunicare (precum email sau telefax).

Persoanele aflate în izolare la domiciliu, în carantină sau spitalizate în contextul pandemiei pot solicita amânarea judecării proceselor.

• instanța poate admite sau respinge o asemenea solicitare ținând seama de contextul instituirii stării de urgență.
• În caz de respingere a cererii de amânare a judecății, se va amâna pronunțarea hotărârii, dându-se posibilitatea părților de a depune concluzii scrise.

3.2.4. Procese civile care nu reclamă urgență deosebită

În toate celelalte procese care nu figurează în listele întocmite de Înalta Curte de Casație și Justiție și de curțile de apel, judecata se suspendă pe toată durata stării de urgență.

Nu mai este necesară efectuarea de către instanță a vreunui act de procedură care să constate suspendarea.

Dacă termenul de exercitare a căii de atac (precum apelul sau recursul) este în curs la data instituirii stării de urgență, acesta se întrerupe.

• De la data încetării stării de urgență va începe să curgă un nou termen de exercitare a căii de atac, având aceeași durată.
• Dacă a fost declarată calea de atac până la data instituirii stării de urgență, dosarul se trimite instanței competente să judece calea de atac doar după încetarea stării de urgență.

După încetarea stării de urgență judecarea acestor procese se va relua din oficiu.

(i)     În termen de 10 zile de la încetarea stării de urgență, instanța va fixa termen de judecată, dispunând citarea părților.

3.2.5. Situația executărilor silite civile

(Capitolul V, Anexa nr.1, art. 42 alin.(5) din Decretul privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României din 16 martie 2020)

Activitatea de executare silită în materie civilă va continua numai dacă este posibilă respectarea regulilor de disciplină sanitară stabilite prin hotărârile Comitetului Național privind Situațiile Speciale de Urgență, în scopul ocrotirii drepturilor la viață și la integritate fizică ale participanților la executarea silită.

3.2.6. Situația termenelor de prescripție și de decădere

(Capitolul V, Anexa nr.1, art. 41 din Decretul privind instituirea stării de urgență

pe teritoriul României din 16 martie 2020)

Pe toată durata stării de urgență, sunt suspendate termenele de prescripție și termenele de decădere de orice fel.

3.3. Situația cauzelor în materie penală

(Capitolul V, Anexa nr.1, art. 43 din Decretul privind instituirea stării de urgență

pe teritoriul României nr. 195 din 16 martie 2020)

3.3.1. Activitatea organelor de urmărire penală și a judecătorilor de drepturi și libertăți

Activitatea organelor de urmărire penală se va desfășura, pe durata stării de urgență, doar pentru soluționarea cauzelor enumerate limitativ în decret:

• cauzele în care s-au dispus ori se propune luarea măsurilor preventive ori a celor de protecție a victimelor și martorilor,
• cauzele privind aplicarea provizorie a măsurilor de siguranță cu caracter medical,
• cauzele cu persoane vătămate minori;
• actele și măsurile de urmărire penală a căror amânare ar pune în pericol obținerea probelor sau prinderea suspectului sau a inculpatului,
• cauzele privind audierea anticipată;
• cauzele urgente.

Sunt cauze urgente atât cele la care urgența are legătură cu scopul instituirii stării de urgență¹ cât și alte cauze care sunt apreciate a fi urgente de procurorul de caz².

După încetarea stării de urgență urmează a fi reluată activitatea organelor de urmărire penală și cu privire la celelalte dosare.

(i)     pe durata stării de urgență, organele de urmărire penală pot fi sesizate cu privire la comiterea oricărei fapte prevăzute de legea penală. Soluționarea cauzele astfel constituite urmează a fi începută pe durata stării de urgență, dacă sunt dintre cele enumerate mai sus, sau după încetarea stării de urgență, pentru celelalte cauze.

De asemenea, judecătorii de drepturi și libertăți din cadrul instanțelor vor soluționa, pe durata stării de urgență, doar cauzelor enumerate limitativ în decret (în această categorie intrând și cauzele urgente). Și în acest caz, soluționarea cauzelor care nu intră în categoriile enumerate în decret se va relua după încetarea stării de urgență.

3.3.2. Situația cauzelor aflate în procedură de cameră preliminară sau pe rolul instanței

În ceea ce privește cauzele aflate în procedură în camera preliminară sau pe rolul instanțelor penale, judecarea tuturor acestora, cu excepțiile prevăzute în decret, se va suspenda de drept pe durata stării de urgență.

Pe durata stării de urgență, continuă soluționarea următoarelor cauze aflate în procedură în camera preliminară sau pe rolul instanțelor penale :

• cauzele în care urgența se justifică prin scopul instituirii stării de urgență la nivel național, precum și alte cauze urgente apreciate ca atare de către judecător sau de către instanța de judecată;
• cauzele privind infracțiunile flagrante;
• cauzele în care au fost dispuse măsuri preventive,

¹ De exemplu, infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor, infracțiunea de fals în declarații comisă cu privire la călătorii efectuate în state sau zone afectate de coronavirus etc.

² Apreciere făcută în funcție de gravitatea infracțiunii, de consecințele pe care aceasta le-a produs sau de alte elemente concrete ale cauzei.

• cauzele referitoare la contestații împotriva măsurilor asiguratorii, cele privind cooperarea judiciară internațională în materie penală;
• cauzele care cuprind măsuri de protecție a victimelor și a martorilor;
• cauzele privind aplicarea provizorie a măsurilor de siguranță cu caracter medical;
• cauzele privind infracțiuni contra securității naționale, cele privind acte de terorism sau de spălare a banilor.

La încetarea stării de urgență, în termen de cel mult 10 zile, instanța va lua măsuri pentru a fixa un nou termen de judecată și pentru efectuarea actelor de procedură – pentru noul termen de judecată, părțile urmează a fi citate.

3.3.3. Comunicarea actelor de procedură de către organele judiciare

Pe durata stării de urgență, aceasta se va face preponderent prin mijloace electronice (poștă electronică), fără să fie necesar acordul în acest sens al părților (acordul fiind prezumat).

Dacă la dosarul cauzei nu există adrese de poștă electronică, organele judiciare vor solicita telefonic părților comunicarea unei adrese de poștă electronică la care se vor comunica respectivele acte de procedură.

Tot pe durata stării de urgență, se întrerup termenele de comunicare a soluțiilor dispuse în cauzele penale de către organele de urmărire penală, precum și cele de formulare și soluționare a plângerilor împotriva acestor soluții.

După încetarea stării de urgență, pentru organele de urmărire penală, ca și pentru orice persoană care apreciază că prin măsurile sau actele de urmărire penală i s-a adus o vătămare intereselor sale legitime, vor curge noi termene de comunicare a soluțiilor și, respectiv, de formulare a unor plângeri împotriva acestora.

În cauzele pentru care urmărirea penală continuă pe durata stării de urgență, nu se întrerup termenele de comunicare a soluțiilor dispuse în cauzele penale de către organele de urmărire penală, și nici cele de formulare și soluționare a plângerilor împotriva acestor soluții.

3.3.4. Termenele pentru declararea căilor de atac

Dacă termenele pentru declararea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești în cauzele penale se împlinesc după declararea stării de urgență, aceste termene se întrerup. După încetarea stării de urgență, persoanele care, potrivit legii pot formula căi de atac, vor avea un nou termen pentru formularea respectivei căi, termen având aceeași durată cu cel întrerupt.

Pentru cauzele judecate pe durata stării de urgență, nu se întrerup termenele pentru declararea căilor de atac, acestea trebuind să fie declarate cu luarea în considerare a acestora.

3.3.5. Ascultarea persoanelor private de libertate

Pe durata stării de urgență, ascultarea persoanelor private de libertate se face prin videoconferință la locul de deținere sau în spații corespunzătoare din punct de vedere sanitar, fără a fi necesar acordul persoanei private de libertate (acordul acesteia fiind prezumat).

3.3.6. Prescripția răspunderii penale

Pe durata stării de urgență, în cauzele în care nu se efectuează acte de urmărire penală sau procesul penal este suspendat potrivit prezentului decret, prescripția răspunderii penale se suspendă.

4. Situația persoanelor aflate în evidența serviciilor de probațiune

(Art. 46 din Anexa nr. 1 la Decretul privind instituirea stării de urgență pe teritoriul

României nr. 195 din 16 martie 2020)

Conținut:

Având în vedere contextul epidemiologic existent în România, a fost suspendată executarea unor măsuri și obligații care fac parte din conținutul unor sancțiuni și măsuri penale neprivative de libertate.

Suspendarea operează ca o limitare parțială a executării măsurilor și sancțiunilor penale neprivative de libertate, în sensul că nu este suspendată executarea în întregime a sancțiunii, ci numai a acelor măsuri și obligații care implică mobilitatea și interacțiunea persoanelor supravegheate cu reprezentanții serviciilor de probațiune și ai instituțiilor din comunitate. Astfel, a fost suspendată temporar, pe durata stării de urgență:

• executarea obligației constând în prezentarea persoanelor supravegheate la serviciul de probațiune;
• executarea obligației constând în primirea de către persoanele supravegheate a vizitelor consilierului de probațiune;
• obligația de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității;
• obligația de a urma un curs de pregătire școlară ori ce calificare profesională;
• obligația de a urma un program de reintegrare socială.

Cu privire la restul măsurilor și obligațiilor impuse persoanelor supravegheate (majori și minori), serviciul de probațiune va exercita în continuare supravegherea prin mijloace de comunicare la distanță.

Rațiune:

În prezent, serviciile de probațiune au în evidență un număr foarte ridicat de persoane, respectiv peste 100.000, și aproximativ 600 de angajați. Este necesară restrângerea executării acelor părți din măsurile și sancțiunile neprivative de libertate în condițiile în care interacțiunea interpersonală și deplasarea persoanelor contribuie la răspândirea infecțiilor cu coronavirusul SARS-CoV-2.

• Limitarea executării are un rol protectiv față de însăși persoana supravegheată, față de angajații instituțiilor din comunitate care participă la executarea obligațiilor și față de personalul din serviciile de probațiune, respectiv față de comunitate în ansamblu.
• Prin această limitare sunt ocrotite două drepturi fundamentale, respectiv dreptul la viață și sănătate.

Constituționalitate:

Precizăm că limitările stabilite prin decret respectă principiul proporționalității și nediscriminării prevăzut de art. 53 alin. (2) din Constituția României.

5. Situația persoanelor aflate în locuri de deținere în subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor

(art. 47 din Anexa nr. 1 la Decretul privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României nr. 195 din 16 martie 2020)

5.1. Suspendarea temporară a unor drepturi și recompense

Conținut:

Având în vedere contextul epidemiologic existent în România, a fost suspendat exercițiul unor drepturi și recompense prevăzute în legislația specială privind executarea pedepselor privative de libertate, fiind suplimentate, în același timp, alte drepturi.

A fost suspendat temporar exercițiul următoarelor drepturi și recompense, pe durata stării de urgență:

• dreptul de a primi vizite, cu mențiunea că avocații pot consulta clienții în penitenciar prin sistemul videoconferinței, toate penitenciarele fiind dotate în acest scop;
• dreptul la vizită intimă;
• dreptul de a primi bunuri prin sectorul vizită;
• recompensele constând în permisiunea de ieșire din penitenciar.

Rațiune:

Prin această limitare sunt ocrotite două drepturi fundamentale, respectiv dreptul

la viață și sănătate.

Suspendarea temporară a exercițiul următoarelor drepturi și recompense:

• are drept scop împiedicarea interacțiunii interpersonale cu persoane din exteriorul locului de deținere, pentru a nu favoriza apariția și răspândirea infecțiilor cu coronavirusul SARS-CoV-2 în interiorul sistemului penitenciar.
• respectă dispozițiile legale în vigoare (art. 15 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal), deoarece administrația fiecărui loc de deținere are obligația de a aplica toate măsurile de natură a asigura protejarea vieții, integrității corporale și sănătății persoanelor private de libertate.
• se circumscrie unor obligații ale instituțiilor statului de a preveni și limita infecțiile cu coronavirusul SARS-CoV-2, în condițiile în care vizitarea de către un aparținător care poate fi purtător al virusului SARS-CoV-2, dar care este asimptomatic, primirea unei vizite intime cu o persoană care se poate afla, de asemenea, în situația anterioară, primirea unui pachet pe care a cărui suprafață virusul poate fi prezent, precum și interacționarea, în timpul permisiunii de ieșire din penitenciar, cu un număr nedeterminat de persoane, constituie situații evidente de risc, care au impus adoptarea unui comportament preventiv și judicios, orientat către interesul persoanelor condamnate, angajaților, aparținătorilor și membrilor societății civile, în ansamblu.

Limitarea exercițiului unor drepturi și recompense are un rol protectiv față de persoanele condamnate (aprox. 20.000 persoane), față de familiile și aparținătorii acestor persoane, față de angajații locurilor de deținere (aprox. 12.000 persoane), respectiv față de comunitate în ansamblu.

5.2. Regimurile de executare

Conținut:

Se prevede posibilitatea pentru persoanele condamnate clasificate în regimul semideschis și deschis să execute pedeapsa în camere de deținere permanent închise și asigurate.

Rațiune:

Deși legiuitorul a instituit, pentru persoanele private de libertate clasificate în regimul deschis și semideschis, posibilitatea deplasării fără însoțire în zone prestabilite din interiorul penitenciarelor, executarea pedepselor de către aceste categorii de persoane se va putea realiza în camere de deținere permanent închise și asigurate, dat fiind contextul epidemiologic actual și conduita de prevenție absolut necesară, pentru protejarea vieții, integrității corporale și sănătății acestor persoane.

5.3. Extinderea exercițiului următoarelor drepturi
Conținut:

Pentru a favoriza relațiile cu familia și aparținătorii, pentru perioada stării de urgență, pentru persoanele private de libertate a fost extins exercițiul următoarelor drepturi:

• dreptul la convorbiri telefonice;
• dreptul la comunicări on-line.

Rațiune:

S-a realizat suplimentarea unor drepturi, pentru a se asigura menținerea legăturii cu mediul de suport, element esențial pentru reușita componentei de reintegrare socială, promovând, totodată, un climat corespunzător și o stare de spirit optimă. Astfel, In vederea promovării unei legături constante și a creșterii șanselor de Imbunătățire a relațiilor cu aparținătorii, rude, prieteni:

• pentru deținuții cărora li se aplică regimul de executare deschis, semideschis și Inchis, precum și cei cărora nu li s-a stabilit Incă regimul de executare s-a majorat durata și numărul convorbirilor telefonice, la maximum 75 de minute pe zi (de la 60 minute/zi);
• pentru deținuții cărora li se aplică regimul de maximă siguranță, precum și cei care prezintă risc pentru siguranța penitenciarului, s-a majorat durata și numărul convorbirilor telefonice, la maximum 45 de minute pe zi. (de la 30 minute/zi);
• pentru toate persoanele private de libertate dreptul la comunicări/convorbiri on-line se extinde, indiferent de situația disciplinară și periodicitatea legăturii cu familia, suplimentându-se corespunzător numărului de vizite la care aveau dreptul conform regimului de executare (regim deschis – 6 comunicări on-line; regim semideschis – 5 comunicări on-line; regim nestabilit – 5 comunicări on-line; regim închis – 5 comunicări on-line; regim maximă siguranță – 3 comunicări on-line; femei gravide ori care au născut, pentru perioada în care îngrijesc copilul în locul de deținere – 8 comunicări on-line).

5.4. Protecția minorilor
Conținut:

Pentru protejarea minorilor, în contextul epidemiologic generat de răspândirea virusului SARS-CoV-2, medicul curant al locului de deținere se substituie reprezentantului legal pentru minorii lipsiți de tutore/reprezentant legal, însă, exclusiv pentru acordarea asistenței medicale și a măsurilor de prevenție.

5.5. Obligații ale polițiștilor de penitenciar

Conținut:

În ceea ce privește organizarea și pregătirea sistemului penitenciar, a fost prevăzută, în mod expres, obligația polițiștilor de penitenciare de a participa la toate activitățile necesar a fi desfășurate, în conformitate cu dispozițiile superiorilor în contextul stării de urgență, precum și posibilitatea modificării locului de muncă și/sau felul muncii polițistului de penitenciare, fără acordul acestuia.

Rațiune:

În ceea ce privește organizarea și pregătirea sistemului penitenciar:

• obligația polițiștilor de penitenciare de a participa la toate activitățile
  necesar a fi desfășurate are în vedere faptul că Administrația Națională a Penitenciarelor și unitățile subordonate fac parte din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională;
• posibilitatea modificării locului de muncă și/sau felul muncii polițistului de penitenciare, fără acordul acestuia, își are izvorul în aceeași apartenență a sistemului penitenciar, cu scopul de a răspunde imediat și adecvat, necesităților stării de urgență.

Constituționalitate:

Precizăm că limitările stabilite prin decret respectă principiul proporționalității și nediscriminării prevăzut de art. 53 alin. (2) din Constituția României.

6. Situația valorificării bunurilor indisponibilizate

(Capitolul V, Anexa nr.1, art. 43 alin.(7) din Decretul privind instituirea stării de

urgență pe teritoriul României nr. 195 din 16 martie 2020)

În cazul bunurilor mobile indisponibilizate în procesele penale pentru care s-au demarat proceduri de valorificare, pe durata stării de urgentă se suspendă de drept organizarea licitațiilor publice în cadrul acestor proceduri de valorificare.

7. Situația activității de înregistrare în registrul comerțului

(Capitolul V, Anexa nr.1, art. 45 din Decretul privind instituirea stării de urgență

pe teritoriul României nr. 195 din 16 martie 2020)

În scopul asigurării preventiei și reducerii riscului de îmbolnăvire, pe durata stării de urgentă Oficiul Naţional al Registrului Comerţului continua furnizarea serviciilor de înregistrare în registrul comertului esentiale pentru functionarea mediului de afaceri, pe cale electronică.

Pentru informatii detaliate în legătură cu activitatea de înregistrare în registrul comertului şi celelalte activităti ce se derulează de ONRC şi de oficiile registrului comertului pe durata stării de urgenţă, puteti accesa pagina de internet a Oficiului National al Registrului Comertului, https://www.onrc.ro

7.1. Situaţia înregistrării de menţiuni

Pe durata stării de urgenţă se înregistrează orice menţiune privitoare la evenimentele de viaţă ale persoanelor juridice şi fizice înregistrate în registrul comerţului:

• menţiuni privind modificări ale actelor, faptelor și datelor înregistrate în registrul comertului (de exemplu, extinderea/reducerea obiectului social sau reducerea/majorarea capitalului social)
• alte menţiuni care, potrivit legii, se înregistrează în registrul comerţului (de exemplu, o menţiune privind constituirea unui patrimoniu afectat afacerii, în cazul PFA);

Cererea de înregistrare poate avea doar format electronic, având încorporată, ataşată sau logic asociată semnătură electronică extinsă;

Cererea se transmite prin portalul de servicii online al Oficiului National al Registrului Comertului (https://portal.onrc.ro) sau prin poșta electronică, adresele de email ale ONRC și ale oficiilor registrului comertului fiind disponibile pe www.onrc.ro;

• stadiul soluționării cererilor de înregistrare poate fi urmărit la secţiunea ”Stadiu dosar”, de pe portalul de servicii online al ONRC;
• termenul de soluţionare rămâne acelaşi, de 3 zile de la data înregistrării cererii;
• documentul care atestă înregistrarea menţiunii se eliberează în format electronic, având încorporată, ataşată sau logic asociată semnătură electronică extinsă.

7.2. Situaţia furnizării de informaţii/eliberării de documente din registrul comerţului

Pe durata stării de urgenţă, din registrul comerţului se eliberează, exclusiv pe cale electronică: informaţii, extrase de registru, certificate constatatoare, rapoarte istorice, statistici, copii de pe documentele de înregistrare;

Cererea de furnizare informații/eliberare documente se transmite prin mijloace electronice prin portalul de servicii online al Oficiului Național al Registrului Comerțului sau prin poșta electronică, la adresele de email ale ONRC și ale oficiilor registrului comerțului de pe lângă tribunale

Informațiile/documente vor fi eliberate în format electronic, având încorporată, atașată sau logic asociată semnătura electronica extinsă, indiferent de forma în care a fost solicitată eliberarea.

7.3. Situaţia serviciilor de asistenţă

Pe durata stării de urgenţă, se acordă asistenţă doar pentru pregătirea documentaţiei în vederea înregistrării pe cale electronică a menţiunilor prevăzute de lege;

Cererile de servicii se transmit numai prin poșta electronică, la adresele de email ale Oficiului Național al Registrului Comerțului și ale oficiilor registrului comerțului de pe lângă tribunal.

7.4. Situaţia Buletinului Procedurilor de Insolvenţă

Pe durata stării de urgenţă, activitatea de publicare a Buletinului procedurilor de insolvenţă se realizează exclusiv prin mijloace electronice.

Actele de procedură se transmit astfel:

(i)      prin poşta electronică, în cazul instanţelor judecătoreşti;

(ii) prin poşta electronică sau prin portalul de servicii online al Oficiului Național al Registrului Comerțului, pentru practicienii în insolvenţă;

Activitatea de furnizare a Buletinului Procedurilor de Insolvență se realizeaza numai prin mijloace electronice, prin portalul de servicii online al Oficiului Național al Registrului Comerțului sau prin poșta electronică, la adresa de email furnizare.bpi@onrc.ro.