LEGE nr. 254 din 19 iulie 2013
privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal
Articolul 71
Dreptul la asistență medicală, tratament și îngrijiri
(1) Dreptul la asistență medicală, tratament și îngrijiri al persoanelor condamnate este garantat, fără discriminare în ceea ce privește situația lor juridică. Dreptul la asistență medicală include intervenția medicală, asistența medicală primară, asistența medicală de urgență și asistența medicală de specialitate. Dreptul la îngrijiri include atât îngrijirile de sănătate, cât și îngrijirile terminale.
(2) Asistența medicală, tratamentul și îngrijirile în penitenciare se asigură, cu personal calificat, în mod gratuit, potrivit legii, la cerere sau ori de câte ori este necesar.
(3) Persoanele condamnate beneficiază în mod gratuit, potrivit legii, de îngrijiri, tratament medical și medicamente.
(4) Serviciile de asistență medicală, tratament, îngrijiri și medicamentele sunt asigurate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, în condițiile Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și ale Normelor metodologice de aplicare a acestuia, din fondurile unităților din sistemul administrației penitenciare, aprobate cu această destinație, și din alte surse, potrivit legii.
(5) Acordarea asistenței medicale, a tratamentului și a îngrijirilor persoanelor condamnate se face în condițiile regulamentului de aplicare a prezentei legi.
(6) Persoana condamnată la o pedeapsă privativă de libertate poate solicita, contra cost, să fie examinată, la locul de deținere, de un medic din afara sistemului penitenciar. Constatările medicului din afara sistemului penitenciar se consemnează în dosarul medical al persoanei condamnate.
Articolul 72
Examenul medical
(1) Examenul medical al persoanelor condamnate se realizează la primirea în penitenciar și în timpul executării pedepsei privative de libertate, în mod periodic, dispozițiile art. 71 alin. (4) aplicându-se în mod corespunzător.
(2) Examenul medical se realizează în condiții de confidențialitate, cu asigurarea măsurilor de siguranță.
(3) În cazul în care constată urme de violență sau persoana condamnată acuză violențe, medicul care efectuează examenul medical are obligația de a consemna în fișa medicală cele constatate și declarațiile persoanei condamnate în legătură cu acestea sau cu orice altă agresiune și de a sesiza de îndată procurorul.
(4) În cazurile prevăzute la alin. (3), persoana condamnată are dreptul de a solicita să fie examinată, în penitenciar, de un medic legist. Certificatul medico-legal se anexează la fișa medicală, după ce persoana condamnată a luat cunoștință de conținutul său, sub semnătură.
(5) Cheltuielile ocazionate de examenul medical prevăzut la alin. (4) se suportă de către solicitant, cu excepția situației în care nu are sume de bani evidențiate în fișa contabilă nominală sau în contul personal. Sumele cheltuite în acest sens de administrația penitenciarului vor fi recuperate, pe durata executării pedepsei, de la persoana condamnată, în momentul în care în contul personal sau în fișa contabilă va exista disponibil.
(6) Cu ocazia primirii în penitenciar, după identificarea persoanei condamnate, dacă aceasta prezintă afecțiuni medicale, penitenciarul adoptă măsurile necesare pentru asigurarea asistenței medicale în rețeaua medicală proprie sau a Ministerului Sănătății.
Articolul 73
Asistența medicală în cazuri speciale
(1) Femeile condamnate, care sunt însărcinate, beneficiază de asistență medicală prenatală și postnatală, luându-se măsuri ca nașterea să aibă loc în afara penitenciarului, într-o instituție medicală specializată. Administrația penitenciarului ia măsuri ca, în mod excepțional, persoana condamnată, la solicitarea acesteia și dacă nu este decăzută din drepturile părintești, să își poată îngriji copilul până la vârsta de un an.
(2) Administrația penitenciarului informează autoritățile competente în domeniul protecției copilului cu privire la nașterea copilului de către o femeie condamnată, pentru a fi luate măsurile care se impun.
(3) La împlinirea vârstei de un an sau anterior, copilul poate fi dat în îngrijire, cu acordul mamei, familiei sau persoanei indicate de aceasta.
(4) În cazul în care copilul nu poate fi dat în îngrijire potrivit alin. (3), acesta este încredințat, potrivit legii, unei instituții specializate, înștiințându-se, în acest sens, autoritățile competente pentru protecția copilului.
(5) Prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor sunt desemnate penitenciarele care asigură condițiile necesare pentru ca mama privată de libertate, la solicitarea acesteia, să își poată îngriji copilul până la împlinirea vârstei de un an.
(6) Prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor se stabilesc penitenciarele sau spitalele-penitenciar în care vor funcționa secții speciale de psihiatrie destinate deținuților cu tulburări psihice grave, inclusiv cele provocate de alcool sau alte substanțe psihoactive.
(7) În secțiile speciale de psihiatrie se asigură, de către personal specializat, tratamentul necesar și desfășurarea programelor de intervenție specifică deținuților cu tulburări psihice grave, pentru modificarea pozitivă a personalității și comportamentului acestora.
(8) Regimul aplicabil deținuților în secțiile speciale de psihiatrie este cel prevăzut la art. 36.
Extras
Ordinul nr. 4858/C/3363/2022 din 24 octombrie 2022
privind activitatea de acordare a asistenţei medicale, a tratamentului şi îngrijirilor persoanelor private de libertate aflate în locurile de deţinere din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor
ART. 3
Obiectivele generale ale activităţii de acordare a asistenţei medicale, a tratamentului şi îngrijirilor în reţeaua sanitară a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sunt următoarele:
- a) evaluarea stării de sănătate a persoanelor private de libertate;
- b) prestarea de servicii medicale de calitate şi eficiente pentru asigurarea stării de sănătate a persoanelor private de libertate;
- c) promovarea sănătăţii prin programe de educaţie pentru sănătate;
- d) identificarea factorilor de risc cu impact asupra stării de sănătate şi desfăşurarea demersurilor pentru aplicarea măsurilor necesare diminuării şi eliminării acestora;
ART. 6
(1) Asistenţa medicală se acordă cu respectarea standardelor terapeutice stabilite prin ghiduri de practică în specialitatea respectivă, aprobate la nivel naţional, a standardelor recunoscute de comunitatea medicală a specialităţii respective, a recomandărilor referitoare la regulile europene şi internaţionale pentru penitenciare specifice domeniului medical şi a legislaţiei execuţional-penale în vigoare.
ART. 17
(1) Principalele activităţi medicale derulate în sistemul penitenciar pe perioada arestării preventive în faza judecăţii, măsurii educative privative de libertate şi a executării pedepsei privative de libertate sunt următoarele:
- a) intervenţii de primă necesitate în cazul urgenţelor medico-chirurgicale şi afecţiunilor acute;
- b) activităţi de medicină preventivă;
- c) activităţi medicale curative;
- d) activităţi de îngrijiri paliative;
- e) activităţi de consiliere;
- f) activităţi de suport;
- g) alte activităţi medicale de specialitate.
(2) În cadrul activităţilor medicale prevăzute la alin. (1) lit. b) – d) şi g) se regăsesc şi servicii medicale suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, denumit în continuare FNUASS, conform prevederilor legale privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, pentru care este necesară intrarea în relaţie contractuală sau încheierea unei convenţii cu CASAOPSNAJ.
(3) În cadrul locurilor de deţinere se poate organiza acordarea de servicii medicale prin telemedicină persoanelor private de libertate, în condiţiile legislaţiei sanitare naţionale.
ART. 44
(1) Asistenţa medicală de specialitate clinică se acordă:
- a) prin consulturi programate în cadrul cabinetelor medicale din locurile de deţinere, al penitenciarelor-spital, în ambulatoriile integrate ale spitalelor aparţinând reţelei sanitare publice şi în alte unităţi sanitare de profil autorizate şi acreditate;
- b) în urma încheierii unor contracte de prestări servicii medicale între un medic de specialitate cu drept de liberă practică din afara sistemului penitenciar şi locurile de deţinere din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;
- c) în baza protocoalelor de colaborare încheiate între unităţile sanitare autorizate şi acreditate din reţeaua sanitară publică şi locurile de deţinere din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(2) În locurile de deţinere, în funcţie de cazuistica locală, se pot efectua consultaţii de specialitate de către medici de diferite specialităţi clinice cu drept de liberă practică, în baza unor protocoale de colaborare sau contracte de prestări servicii medicale.
ART. 45
(1) Serviciile de medicină dentară sunt acordate prin cabinetele de medicină dentară din cadrul locurilor de deţinere. În situaţia în care cazul medical excedează competenţei medicului stomatolog sau dacă în cadrul locului de deţinere nu poate fi asigurată asistenţa medicală dentară, se apelează la unităţi sanitare de profil aflate în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate, unde, în condiţiile existenţei contractului de furnizare de servicii de medicină dentară cu casa de asigurări de sănătate, persoanele private de libertate pot beneficia de serviciile de medicină dentară preventivă şi tratamentele stomatologice stabilite în pachetul de servicii medicale de bază pentru medicina dentară, conform prevederilor Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi normelor metodologice de aplicare a acestuia. Finanţarea acestora se realizează în conformitate cu prevederile privind modalităţile de plată pentru specialitatea medicină dentară, stipulate în normele metodologice de aplicare a contractului-cadru, partea de contribuţie personală nedecontată de FNUASS fiind suportată de la bugetul de stat din bugetul fiecărui loc de deţinere.
ART. 77
(1) Asistenţa medicală spitalicească se asigură prin internare în penitenciarele-spital, precum şi în alte unităţi sanitare de profil acreditate, aflate în relaţii contractuale cu o casă de asigurări de sănătate, conform legislaţiei sanitare naţionale.
(2) Ministerul Sănătăţii avizează structura medicală a penitenciarelor-spital.
(3) Serviciile medicale spitaliceşti se acordă de către medici de specialitate, în conformitate cu:
- a) reglementările legislaţiei execuţional-penale;
- b) prevederile Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.
(4) Internarea persoanelor private de libertate se face în baza biletului de trimitere în vederea internării eliberat de către medicul de la nivelul locului de deţinere, consecinţă a actului medical propriu, sau la recomandarea medicului de altă specialitate clinică.
