SCURT ISTORIC
In secolul al XIX-lea şi în special în a doua jumătate a acestuia, Brăila a devenit un puternic centru comercial, principalul port al ţării şi unul dintre importantele oraşe muncitoreşti. Dezvoltarea oraşului este ilustrată şi de creşterea populaţiei, astfel, în anul 1835 oraşul avea 14.000 locuitori, în 1899 existau 56.330 locuitori, ca în anul 1912 să ajungă la 65.711 locuitori.
Ca o consecinţă firească a acestei desvoltări, s-a întărit burghezia, care şi-a consolidat poziţia de clasă şi în acelaşi timp s-a accentuat procesul de pauperizare a maselor populare.
Administraţia oraşului, pentru asigurarea privilegiilor burgheziei, a luat o serie de măsuri de constrângere împotriva celor ce ameninţau avutul şi interesele acestuia.
Astfel, în 1832 Vornicia mare din lăuntrul oraşului, a comunicat magistratului oraşului Brăila să înceapă lucrările de construcţie a temniţei în oraşul Brăila, necesară ca arest al poliţiei locale, datorită măririi numărului de infractori şi greutăţilor ce le întîmpina poliţia în menţinerea ordinei publice.
Magistratura oraşului Brăila, a început în 1833 lucrărie de construcţie a temniţei, de forma unui bordei, prin transformarea unei construcţii vechi, care însă nu a putat satisface nevoile de deţinere a arestaţilor, fiind nevoie ca în 1843, să se pună din nou problema de către magistratură, a construirii unei temniţe noi, pentru care Vornicia mare, trimite condiţiile(detalii de construcţie) pentru executarea lucrărilor, care sună în felul următor:
Pentru contractul care se însărcinează cu clădirea din nou a unei temniţe la oraşele din afară, după alăturatul plan,şi să îndatorează a săvârşi toate lucrările de deosebite profesii ce se arată după toată cuvenita orînduială. După plan, va avea împrejmuirea temniţei pe dinafară o întindere de douăzeci stînjeni în lung şi de şaisprezece în lărgime. Înălţimea zidurilor din afară, osăbit de temelie despre trei părţi va fi de doi stînjeni; faţada dinainte şi din dreapta şi din stînga caraulei va fi de doi stânjeni şi două palme. Grosimea zidurilor va fi de două palme sau una şi jumătate cărămidă, celelalte ziduri de despărţire vor fi de doi stînjeni înălţime osebit de temelie şi de una cărămidă în grosime împreună cu adause de una jumătate cărămidă. Zidurile temniţei şi a încăperilor caraulilor pe dinafară, osăbit de temelie pînă la învelitoare, vor fi de un stînjen şi şase palme înălţime, grosimea lor de două palme sau una şi jumătate cărămidă. Zidurile despărţitoare de o cărămidă în grosime; înălţimea încăperilor de la pardoseală până la tavanuri va fi de un stînjen şi patru palme, pardoseala va fi cărămidă, tavanurile cu laţi dă dădesupt şi pă deasupra cu tencuială, iar podeaua de supt învelitoare va fi cu scînduri şi pă deasupra lor vor aşeza cărămizi. În fiecare încăpere cîte o sobă de zid , cu un pat de lemn şi scînduri pentru culcarea arestaţilor. Grinzile de deasupra încăperilor se vor aşeza în depărtare de două şi jumătate palme una de alta, iar căpriorii de şase palme unul de altul; înălţimea învelitoarei va fi după plan, laţii se vor bate în depărtare de o palmă unul de altul, înălţimea învelitoarei va fi după plan, laţii se vor bate în depărtare de o palmă unul de altul. Rîndurile olanelor se vor aşeza după care trebuinţă; toate uşile de la odăi sau guri şi despărţirile curţii se vor face de scînduri de brad, căptuşite, adică două scînduri puse una pe alta, fiecare uşă va fi în lăţime de patru palme şi în înălţime de opt şi jumătate palme în lumină, uşile plimbătorilor vor fi scînduri simple, de cinci şi jumătate palme în lărgime şi opt palme în înălţime în lumină. Uşa cea mare de intrare a faţadei de căpetenie la caraulă se va face de două canaturi de lemn de stejarişi cu parmaclicul de şase palme în lărgime şi unsprezece palme înălţime dosar 7/81832 fila 1 Arhivele statului ; – 1844 dos.7/1832 Arhivele statului fila 220
În anul 1845 temniţa a fost gata, iar în 1847 şi 1849 s-au construit gherete pentru paznicii temniţei, s-au reparat sobele, iar în 1850 Magistratura oraşului Brăila a luat măsuri pentru reparaţia capitală a temniţei, reparaţie ce sa executat în anii 1851-1852 (dosar7/8 / 1832 pagina 283 şi 349 din Arhivele statului).
La 24 august 1853 Vornicia temniţelor a arătat că temniţa din Brăila are o capacitate de pînă la patruzeci arestaţi şi că împrejmuirea temniţei este din scîndură, ceea ce nu constituie o pază sigură, recomandînd să se construiască o împrejmuire de zid sau din piatră, lucrare ce s-a executat în următorii trei ani. ( dosar 7/8 /1832 pag.428)
După revoluţia din 1848, care a avut un ecou larg în oraşul Brăila, organizîndu-se demonstraţii şi întruniri, precum şi alte mişcări sociale ulterioare, au determinat administraţia oraşului Brăila să mărească capacitatea temniţei de două ori, folosită iniţial ca arest al poliţiei locale, iar apoi ca arest preventiv judeţea, pentru ca în 1905 să fie refăcută şi declarată penitenciar de către guvernul burghezo – moşieresc din acel timp.
Pentru educarea arestaţilor, în 1885, în cadrul penitenciarului s-a amenajat o cameră de rugăciuni, pe pereţii căreia au fost executate picturi murale, ale căror urme au fost identificate sub zugrăveala pereţilor.
Refacerea temniţei în 1905 prin aducerea de noi îmbunătăţiri care este revizuită în întregime şi declarată penitenciar, fiind folosită drept arest al poliţiei şi arest preventiv judeţean atunci a fost construit un etaj la pavilionul administrativ, care servea drept locuinţă pentru directorul închisorii şi familia acestuia.
Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a avariat Penitenciarul Brăila, în special clădirea administrativă, unde s-a dărîmat etajul, iar după refacerea clădirii administrative, nu i s-a mai adăugat etajul.
În anii 1956 – 1958, cu ocazia reparaţiei capitale executate de către Regiunea M.A.I. Galaţi, s-a făcut instalaţia de apă şi canalizare în toate camerele de deţinere, construindu-se W.C.-uri în fiecare cameră. De asemenea cu această ocazie , au fost pavate cu beton curţile interioare.
Pînă în 1962, Penitenciarul Brăila era de categoria a III a, iar din aprilie 1962 a devenit penitenciar de categoria I-a, având în subordine secţiile Chiscani şi Tichileşti.
Pînă la 23 august 1944, în Penitenciarul Brăila au fost încarceraţi infractori de drept comun, ca tîlhari de drumul mare, hoţi etc.; regimul burghezo- moşieresc crezînd că în felul acesta îi va reeduca, însă s-a dovedit contrariul, deoarece deţinuţii foloseau perioada deţinerii pentru învăţarea de noi metode de jaf, tîlhărie, furturi, excrocherii, iar după ce erau puşi în libertate, comiteau din nou infracţiuni.
O dată cu apariţia proletariatului şi începerea mişcării muncitoreşti, a răscoalelor ţărăneşti, burghezia a folosit penitenciarul ca instrument de reprimare, încarcerând în el o serie de fruntaşi ai mişcării muncitoreşti şi ai răscoalelor ţărăneşti.
După 23 august 1944, datorită transformărilor care au avut loc în toate domeniile vieţii politice economice şi sociale, statul nostru democrat popular, a transformat penitenciarele în centre de reeducare a deţinuţilor, printre care Penitenciarul Brăila, executînd în el pedeapsa, elemente care se dedau la acte duşmănoase împotriva statului democrat popular ca: acte de sabotaj, tîlhărie, huliganism şi jefuirea avutului obştesc. Temporar erau încarcerate şi elemente contra revoluţionare, care după o perioadă de cîteva zile sau săptămîni, erau transferate în unităţi speciale pentru executarea pedepsei.
În anul 1977, Penitenciarul Brăila este desfiinţat, ca mai apoi în anul 1983 să fie reînfiinţat, prin art.11 al Decretului Consilului de Stat nr.130/22 aprilie 1983.
În perioada 1977 – 1983 Penitenciarul Brăila a funcţionat ca secţie a Penitenciarului Galaţi.
…AŞA CUM ESTE ÎN PREZENT PENITENCIARUL BRĂILA
Prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, penitenciarele se clasifică în funcţie de regimurile de executare a pedepselor, numărul şi categoria persoanelor private de libertate, precum şi numărul şi gradul instanţelor judecătoreşti deservite; astfel, începând cu data de 01 decembrie 2008 în Penitenciarul Brăila sunt custodiate persoane condamnate repartizate să execute pedeapsa privativă de libertate în regim deschis şi semideschis .
Comanda penitenciarului este asigurată de către un director şi 3 directori adjuncţi (director adjunct siguranţa deţinerii şi regim penitenciar, director adjunct economico – administrativ ,şi director adjunct educaţie şi asistenţă psihosocială).
Sectorul de deţinere al penitenciarului este organizat pe 5 secţii de deţinere interioară (3 secţii de deţinere în care sunt cazate persoane private de libertate care execută pedepasa privativă de libertate în regim semideschis şi 2 secţii de deţinere în care sunt cazate persoane private de liberate care executa pedeapsa în regim deschis). Iar cele 2 gospodări agro – zootehnice ce aparţin Penitenciarului Brăila şi care asigură o parte importantă din alimentele necesare hrănirii persoanelor custodiate sunt deservite de către persoane private de libertate clasificate în regim deschis.
La comanda unităţii – Directori şi comandanţi după 23 august 1944
Director Tătaru Ion
Director Niculescu Ştefan
Director Bebenea Ion
Director Macri Vasile
Director Anghel Pavel
Director Popa Ion
Sublocotenent Dumitrescu Alexandru
Sublocotenent Bejan Iulian 1952 – 1953
Sublocotenent Tudor Dumitru 1953
Locotenent Pasca Ion 1953
Locotenent Platon Nicolae 1953 – 1954
Locotenent Sava Evlampie 1954 – 1956
Căpitan Mazilu Gheorghe 1956 – 1958
Locotenent major Vrabie Victor 1958 – 1959
Locotenent major Martalogu Marin 1959 – 1962
Locotenent colonel Anton Gheorghe 1962 – 1974
Locotenent colonel Martalogu Marin 1975 – 1977
Locotenent colonel Cocianu Mircea 1983 – 1987
Colonel Năstasă Ioan 1987 – 1995
Colonel Avramides Mihai 1996 – 1998
Director Magistrat Chiru Marius 1998
Director Magistrat Ionescu Mircea 1999 – 2001
Director Magistrat Cucu Gheorghe 2001 – 2007
Director Magistrat Gîlcă Ionel 2007 – 2009
Comisar de penitenciare Ţugui Valeriu 2009 – 2011
Comisar şef de penitenciare Dobrică Marian 2011 – 2012
Comisar sef de penitenciare Ionescu Dumitru 2012 – 2014
Comisar sef de penitenciare Dinulescu Mihăiţă 2014 – 2015
Comisar sef de penitenciare Ciachir Marius 2015 – 2016
Comisar sef de penitenciare Oprea Marius Eugen 2016
Comisar de penitenciare Daniel BARBU 2016 – 2018
Comisar de penitenciare Gelu Cristian BURSUC 2018 – 2019
Comisar sef de poliție penitenciară Horia HULUBA 2019 – in prezent
