ISTORICUL PENITENCIARULUI BISTRIȚA

 

1. Date despre înființarea Penitenciarului Bistrița

 

A.1. ISTORICUL SISTEMULUI DE DETENȚIE ÎN JUDEȚUL BISTRIȚA-NĂSĂUD

 

MOTO: „Legiuitorul e dator să deschidă celui condamnat porţile unei instituţii în care pedeapsa privată de libertate la care este supus, să conducă la realizarea scopului pe care societatea îl urmăreşte pedepsindu-l, acela de a nu-l supune contaminării, de a nu-i agrava nenorocirea, de a-l îndrepta, dacă se poate, făcând din el un viitor element adaptabil şi folositor societăţii”.

 

Fără a tăgădui societăţii dreptul de a pedepsi, de-a lungul istoriei sale, aceasta şi-a creat instituţiile necesare, pentru ca să poată duce la îndeplinire necesitatea de a reacţiona, fie pentru a elimina din sânul ei pe aceia care o vatămă, fie pentru a împiedica elementele primejdioase, care ameninţă, sau îi turbură existenţa, cu tendinţa statornică a reîntoarcerii pe calea cea dreaptă şi bună.

O dată cu primele forme de organizare socială, omenirea şi-a creat şi instituţii de apărare împotriva celor care încălcau normele de convieţuire stabilite; demonstrând o evoluţie continuă, acestea au exprimat voinţa societăţii de a pedepsi pe cei care-i încălcau cutumele stabilite.

Evoluând de la legea talionului (ochi pentru ochi, dinte pentru dinte) s-a ajuns, în evul mediu, la instituţionalizarea de organe şi practici speciale pentru pedepsirea contravenienţilor.

Pentru teritoriul judeţului nostru, evoluţia aceasta s-a făcut diferenţiat, ţinând cont de tradiţiile celor două mari grupe de populaţie de aici. Astfel, pentru teritoriul locuit de saşi, aşa numitul District al Bistriţei, s-a aplicat modul de organizare şi funcţionare al instituţiilor specifice acestei populaţii.

În fruntea oraşului se afla magistratul orăşenesc  care avea în fruntea sa pe judele primar. Alături de competenţele în domenii ca: administrativ, economic, militar, magistratul avea şi atribuţii în domeniul juridic; el era instanţa de apel la cauzele civile hotărâte de judicatul oraşului; de la magistrat apelul se adresa Obştei saşilor cu reşedinţa în Sibiu iar în ultima instanţă puteau fi apelate la curtea suveranului.

Magistratul din Bistriţa, până în secolul al XVI-lea judeca în apel în procesele hotărâte de magistratul din Cluj şi Reghin. Ca primă şi ultimă instanţă, magistratul hotăra în procesele criminale de trădare, incendiere, omor, furt şi, printre altele în procesele de vrăjitorie. După pronunţarea sentinţelor, ele erau puse în aplicare în funcţie de gravitate a faptelor săvârşite. Au fost astfel, sentinţe de condamnare la moarte. La 20 ianuarie 1567, fiica lui Urban Senfel din Dumitra a fost condamnată să fie îngropată de vie, pentru că şi-a omorât copilul. În aceiaşi zi fiica lui Johann Simbriger din Lechinţa a fost condamnată a fi îngropată de vie pentru ruşinea sângelui (a întreţinut relaţii sexuale cu un român), după ce tatăl ei s-a sinucis în temniţă.

În secolul al XVI-lea, pe dealul de la marginea oraşului se afla o puternică cetate fortificată, care, era condusă de comitele ereditar al Bistriţei. Aici se afla închisoarea subpământeană, unde erau întemniţaţi cei condamnaţi.

Pentru că s-au revoltat împotriva comitelui perpetuu, mulţi bistriţeni au fost pedepsiţi. După o relatare „pe acele timpuri nu te închidea ca astăzi ci ajungeai pe roată, în camere de tortură, de-ţi pocneau toate oasele. Înfigerea unui fier înroşit în foc în ochi sau alte zone ale corpului era la modă în acele vremuri, în cauze criminale”. De asemenea, „cetăţenii întemniţaţi erau ţinuţi cu pâine şi apă şi erau aproape să înnebunească de foame.

Comitele şi pârcălabii săi pronunţară sentinţe de moarte,care de teama consecinţelor n-au fost executate. În piaţă însă în faţă la SUGALETE, au ridicat pe o schelă înaltă stâlpul infamiei. Acolo au fost târâţi proprietarul morii Kretschmer, căruia i s-a tăiat mâna stângă, judele oraşului, Thümmel, căruia i s-a tăiat mâna dreaptă şi arhitectul Eyben, care a fost orbit de ochiul drept”.

Faimoase au rămas şi procesele de vrăjitori, din secolul al XVI-lea, care, după o relatare contemporană, s-au desfăşurat şi la Bistriţa.” Câte persoane anume au căzut în Bistriţa victime acestei himere, dar ca şi la noi, multe persoane au fost supuse torturii şi suprimate, este de netăgăduit.

Bastionul cel mai tare, cel din capătul Flescherallee (azi Str. Dornei) era în acel timp clădirea tribunalului pentru procesele vrăjitoarelor.

În partea de jos a bastionului – numit şi turnul de tortură – se afla camera de tortură, în care, victime nevinovate erau supuse, în faţa judecătorilor şi la ordinul acestora, la cele mai rafinate şi nemaipomenite chinuri, extorcându-li-se astfel mărturisirile. Zidurile erau atât de groase, încât nici un vaet al torturaţilor nu pătrundea în public. În partea  de sus a bastionului se afla sala de audienţe unde se pronunţa judecata VINOVAT şi se da sentinţa de moarte”.

Este vorba de turnul(bastionul) croitorilor, situat aproximativ la intrarea în Piaţa Petru Rareş de azi. Aici se afla la subsol închisoarea pentru marii criminali.

În  anul 1855, acest bastion a fost demolat, deoarece se afla în stare jalnică.

A doua zonă importantă din teritoriul judeţului este cea care era locuită de români. Aici, după înfiinţarea Regimentului II românesc de graniţă în 1762, cu reşedinţa la Năsăud, populaţia a fost supusă regimului militar care reglementa foarte strict nomele de convieţuire socială.

Pentru executarea pedepselor privative de libertate s-au construit clădiri speciale: pedeapsa se executa, după caz, fie în închisoarea militară ce se afla la sediul regimentului, fie în casă( arestul în casă) fie sub forma arestului bisericesc, ce se executa în localul amenajat pe lângă Vicariatul greco-catolic aflat la reşedinţa regimentului: prima formă era destinată militarilor iar a doua era aplicată oricui, a treia era destinată personalului bisericesc în caz de abateri sau infracţiuni pedepsite de forurile bisericeşti cu pedeapsa arestului bisericesc pe timp limitat.

La înfiinţarea comitatelor 1876, s-a menţinut tribunalul la Bistriţa, în baza legilor din 1871, tot aici s-a înfiinţat şi un penitenciar.

Localul acestuia, de la înfiinţare, a funcţionat pe str. Dornei, la nr. 1 (actualul sediu al Cărţii Funciare).

Era format dintr-o casă de piatră cu un etaj, acoperită cu ţiglă. „Conţine 24 de camere, dintre care 11 sunt în folosinţa penitenciarului, restul în folosinţa Judecătoriei Mixte. Apoi mai are: 7 celule, 4 coridoare, 4 closete, 2 poduri, 5 magazii şi o pivniţă.” Aici funcţionau judecătoria mixtă şi penitenciarul, iar clădirea era proprietatea statului român, preluată de la statul maghiar, intabulat dreptul de proprietate la 22 decembrie 1922, prin decizia Judecătoriei de Ocol Bistriţa nr. 3986/1922.

Alături de organizarea justiţiei, s-a acordat o atenţie aparte reglementării modului de funcţionare a penitenciarelor.

Prima reglementare în acest domeniu, care vroia să aducă sistemul românesc la nivel european, s-a făcut prin Legea pentru organizarea penitenciarelor şi a instituţiilor de detenţie, din 30 iulie 1929.

Pentru executarea pedepselor privative de libertate se instituiau următoarele penitenciare: de muncă silnică pe viaţă şi pe timp mărginit; de temniţă grea; de detenţiune, ca pedeapsă pentru crimă; de recluziune; corecţionale; de temniţă uşoară: de detenţiune, ca pedeapsă pentru delicte; colonii penitenciare, agricole şi industriale; colonii pentru vagabonzi, case de sănătate.

Pe baza acestei legi, a funcţionat şi Penitenciarul judeţean Bistriţa-Năsăud, în acelaşi local din str. Dornei, nr.1.

În anul 1942, pentru prima dată de la organizarea pe baze moderne, prin Legea nr. 424/30.05.1942, penitenciarele au fost trecute la Ministerul de Interne.

Situaţia a durat până la 22 ianuarie 1945, când, prin Legea nr. 93, penitenciarele au fost trecute din nou la Ministerul Justiţiei.

Datorită deselor schimbări şi evoluţiei politice, la 30 mai 1945, prin Legea nr. 417, penitenciarele au fost trecute din nou la nou înfiinţatul Minister al Afacerilor Interne, în subordinea căruia vor rămâne până în anul 1991.

Pentru Transilvania, prin Legea nr. 372/30 aprilie 1945 „pentru reînfiinţarea penitenciarelor şi instituţiilor de prevenţie din Ardealul de Nord”, s-au reorganizat penitenciarele, printre care şi cel din Bistriţa, care avea următorul personal:

–  1 administrator şef de birou;

–  1 secretar-contabil, subşef de birou;

–  1 impiegat;

–  1 prim-gardian;

–  15 gardieni.

În realitate, la începutul anului 1945, penitenciarul funcţiona cu următorul personal: 1 director, 1 prim-gardian şi 9 gardieni.

Un an mai târziu, în 1946, prin Decizia nr.57836 a directorului Direcţiei Generale a Penitenciarelor şi Instituţiilor de Siguranţă, s-au stabilit unităţile din sistem; la Bistriţa funcţiona un penitenciar de închisoare corecţională, cu pedepse până la 6 luni de închisoare, cu statut de penitenciar judeţean clasa a II-a, având: 1 administrator, 1 prim-gardian şi 14 gardieni.

În anul 1947, penitenciarul funcţiona cu: 1 administrator, 1 contabil, 2 impiegaţi, 1 prim-gardian şi 14 gardieni.

Prin Decretul nr. 102/1949, s-a reorganizat Ministerul Afacerilor Interne; în baza acestui act normativ, prin reglementări de ordin intern, penitenciarul Bistriţa va funcţiona ca secţie a celui de la Gherla, până în anul 1988, când se va desfiinţa.

Prin Decretul nr. 130/19 aprilie 1972 „privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ministerului de Interne”, atribuţiile acestuia cu privire la unităţile şi formaţiunile de penitenciare se refereau la:

1)           – organizarea locurilor de detenţie şi asigurarea executării pedepsei private de libertate şi a închisorii contravenţionale;

2)           – asigurarea reeducării prin muncă, precum şi prin alte activităţi, prevăzute de legea celor condamnaţi, pentru ca aceştia să devină utili societăţii.

Prin Legea nr.8/29 martie 1973, s-a introdus pedeapsa  închisorii cu obligarea la muncă corecţională, care se presta „la o organizaţie socialistă prin desfăşurarea unei activităţi productive sau de specialitate, în temeiul mandatului de executare emis în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive de condamnare”.

Legea nr. 21/15 octombrie 1990, prevede la articolul 1, că: „Direcţia Generală a Penitenciarelor din cadrul Ministerului de Interne trece, cu întreg activul şi pasivul, în subordinea Ministerului Justiţiei”.

Reglementarea în detaliu a noii organizări s-a făcut prin: Hotărârea de Guvern nr. 95/6 februarie 1991, privind majorarea numărului maxim de posturi în cadrul Direcţia Generală a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiţiei.

La nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud, prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 91/c, cu data de 01.05.1991, s-a înfiinţat PENITENCIARUL BISTRIŢA.

 

A.2. MOMENTE IMPORTANTE PRIVIND SISTEMUL PENITENCIAR ROMÂNESC

 

Anul 1780 – Separarea femeilor de bărbaţi pe timpul executării pedepselor;

Anul 1832 – Regulamentul temniţelor care stipulează ca închisorile să nu fie numai sigure, ci şi curate „întrucât sănătatea celor închişi să nu se vateme nicicum”;

Anul 1851 – se interzice bătaia şi insulta deţinuţilor;

Anul 1855 – apare prima normă privind educaţia morală a deţinuţilor prin educaţia religioasă şi obligaţia de a învăţa o meserie;

Anul 1874 – prima lege modernă privind regimul închisorilor având prevederi  sensibil  mai bune decât legea belgiană din 1870  şi cea  franceză din 1875;

Anul 1929 – legea  privind organizarea  penitenciarelor din  România, care a fost considerată drept model de norme unitare la Congresul Comisiei Internaţionale  Penale şi Penitenciare ţinut la Praga  în anul 1930. Multe din prevederile acestei legi se regăsesc şi în ansamblu regulilor   minime privind tratamentul deţinuţilor adoptat de O.N.U. în 1955.

Anul 1964 – au fost graţiaţi şi amnistiaţi toţi deţinuţii politici;

Legea 23/1969 a fost elaborată într-o strictă conformitate cu Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deţinuţilor adoptat de O.N.U. în 1955 şi a ţinut seama de practicile europene ale perioadei respective , prevăzând în folosul condamnaţilor toate drepturile cuprinse în normele internaţionale şi asigurând respectarea demnităţii umane şi personalităţii individului, exceptând însă dreptul la asistenţă religioasă;

După evenimentele din decembrie 1989, ţara noastră, abolind sistemul politic totalitar a iniţiat o serie de măsuri care să conducă la instruirea unui cadru juridic specific sistemelor politice profund democratice.

 

B.PREZENTAREA PENITENCIARULUI BISTRITA ÎN CONTEXTUL GENERAL AL SISTEMULUI PENITENCIAR DIN ROMÂNIA

 

Odată cu revenirea, în anul 1991, a D.G.P. în subordinea M.J., întregul sistem a fost supus unui proces de evaluare care a evidenţiat starea precară a acestuia, din cauza faptului că cele 37 de aşezăminte penitenciare de atunci erau situate în clădiri a căror vechime depăşea în proporţie de 75%, 80-100 de ani.

Majoritatea instalaţiilor electrice, sanitare, de alimentare, de alimentare cu apă aveau durata normală de utilizare îndeplinită, lipseau mijloacele de supraveghere electronică, cele de imobilizare, avertizare şi transmisiuni, dotarea personalului fiind la nivelul anilor „50, iar raportul dintre numărul angajaţilor şi numărul deţinuţilor era şi este cel mai scăzut din Europa.

Rezultatele evaluării au impus declanşarea unei reforme profunde a întregului sistem penitenciar, bazată pe Regulile penitenciare europene şi pe cerinţele statului de drept, vizând  toate sectoarele de activitate şi concretizată în „Programul de urgenţă privind construirea şi modernizarea unor penitenciare” aprobat de Guvernul României în august 1991.

Acesta prevedea suplimentarea, în 5-10 ani, a spaţiilor de cazare, până la o capacitate maximă de 45000 de locuri, şi a numărului personalului până la 20000 ajungându-se la un raport deţinuţi-cadre ce s-ar fi apropiat de media europeană.

Din păcate, situaţia economică dificilă şi costul general al tranziţiei au impus restrângerea cheltuielilor guvernamentale. În consecinţă, sistemul penitenciar a fost nevoit să încerce realizarea transformărilor dorite în contextul unor resurse financiare care, ani la rând, nu au permis decât supravieţuirea. Din acest motiv, prevederile programului au fost realizate parţial, iar altele, începute şi nefinalizate.

Încercând să ne adaptăm din mers regulilor internaţionale în materie execuţional-penală şi de respectare a drepturilor omului şi în conformitate cu recomandările adoptate de Comitetul Consiliului Europei, privind Regulile penitenciare, considerăm ca o sarcină importantă informarea permanentă a opiniei publice despre rolul sistemului penitenciar şi importanţa muncii desfăşurată de personal, pentru a încuraja înţelegerea de către comunitate a locului instituţiei în cadrul societăţii democratice.

Direcţia Generală a Penitenciarelor, cu toate unităţile subordonate, se constituie într-un serviciu  public destinat să ţină în custodie pe toţi cei care au comis infracţiuni şi au fost condamnaţi să execute pedepse privative de libertate, pentru a proteja securitatea. Sarcinile principale ale sistemului penitenciar derivă din datoria personalului de a-i trata pe cei lipsiţi temporar de libertate cu umanitate şi de a-i ajuta să se reintegreze în societate după punerea în libertate şi se referă la:

– custodia deţinuţilor;

– menţinerea ordinii, controlului, disciplinei şi siguranţei locului de deţinere;

– acordarea unor condiţii decente pentru deţinuţi  inclusiv de îngrijire medicală;

– aplicarea unor programe care contribuie la recuperarea  deţinuţilor  ca cetăţeni capabili să respecte legea.

B. Asigurarea unor condiţii  de viaţă compatibile cu demnitatea umană şi în conformitate cu normele comunităţii

Dispunând de resurse materiale insuficiente, D.G.P. a făcut eforturi susţinute pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie. Astfel, pentru scăderea  suprapopulării închisorilor, au fost suplimentate locurile de cazare prin extinderi, supraetajări, modernizări şi construirea unor noi pavilioane de detenţie în penitenciarele sau spaţiile deja existente.

În contextul celor de mai sus, s-a înfiinţat penitenciarul Bistriţa preluând  spaţiile existente constând din: corp administrativ şi popotă cadre, 2 secţii de deţinere cu 15 camere, punct termic, post trafo, sector vizite, magazie tip baracă din tablă, perimetru împrejmuit cu 4 foişoare de pază, o modestă gospodărie agrozootehnică.

Penitenciarul a început să fie populat cu 139 deţinuţi în luna iulie 1991, ajungând la sfârşitul acelui an la un efectiv de 563 deţinuţi.

Penitenciarul Bistriţa a intrat apoi într-o fază de ample reparaţii curente şi capitale la imobilele existente pentru a asigura condiţii de funcţionare normală, separaţiunea de bază  a deţinuţilor şi aplicarea legală a regimului detenţional. Lucrările de reparaţii şi modernizări au constat în: amenajări foişoare de pază, împrejmuiri ale perimetrului unităţii, curţi de plimbare, terenuri de sport, recompartimentări la pavilionul administrativ,secţiile de deţinere, sectorul vizite, cabinetul medical, blocul alimentar, clubul deţinuţilor, capela penitenciarului, adăposturi pentru animale la G.A.Z.. În cadrul lucrărilor de modernizare a sectorului de deţinere, în fiecare cameră existentă s-a amenajat un spaţiu separat pentru păstrat alimente, grupurile sanitare au fost faianţate şi prevăzute cu duşuri, s-au modernizat instalaţiile termice şi electrice, de avertizare şi siguranţă, pentru vizionarea programelor TV şi de radio. S-a refăcut circuitul alimentelor şi s-au îmbunătăţit dotările specifice la blocul alimentar deţinuţi pentru igiena şi preparatul hranei în cele mai bune condiţii.

Începând cu  luna septembrie 1993, conform aceluiaşi proiect de modernizare s-a trecut la efectuarea unor lucrări de investiţii, respectiv de extindere a spaţiilor de deţinere şi administraţie componentă a Reformei sistemului penitenciar – la următoarele obiective: pavilion deţinere, pavilion administrativ şi de comandă, sala de sport şi de festivităţi, popotă cadre.

Tot la acest capitol, menţionăm că în prezent Penitenciarul Bistriţa deţine o suprafaţă de teren de 4,23 ha din care, pentru construcţii, alei şi platforme = 2,70 ha, arabile =1,53 ha.

Sectorul de deţinere dispunea de 5 secţii deţinere cu 61 camere, 2 camere infirmerie, 2 încăperi pentru cabinet medical deţinuţi şi cadre, un cabinet stomatologic, bibliotecă deţinuţi, ateliere deservire, gospodărie agrozootehnică cu un grajd de bovine, o maternitate şi 3 padocuri porcine fânar, porumbar, spaţii administrative, seră.

Încălzirea spaţiilor de deţinere şi administrative, precum şi a apei menajere se facea prin punctul termic cu agent termic de la PRODITERM Bistrița.

Ani de zile au persistat dificultăţi  pentru asigurarea echipamentului şi lenjeriei: nu s-a putut distribui al doilea rând de pături şi cearşafuri, ţinuta penală de iarnă este insuficientă, la fel şi încălţămintea care este şi extrem de uzată. În această situaţie, persoanele aflate în detenţie au putut primi de la familie îmbrăcăminte, obiecte de igienă personală şi lenjerie de pat.

Hrănirea deţinuţilor s-a îmbunătăţit  prin diversificarea  meniurilor şi ridicarea calităţii acestora (norme valorice şi calorice). În schimb, s-au întâmpinat greutăţi în distribuirea şi servirea hranei, datorită lipsei spaţiilor necesare şi a veselei.

Având în vedere  îmbunătăţirea  contractului deţinuţilor cu  lumea exterioară, din anul 1997, în sectorul vizite, a  fost instalat telefon  public cu cartelă magnetică, la  care au acces deţinuţii, cu aprobarea  comandantului. Cartelele pot fi procurate  de la familie sau cumpărate din banii proprii.

În ceea ce priveşte asistenţa medicală pentru deţinuţi, majoritatea pacienţilor au fost trataţi ambulatoriu sau în infirmeria penitenciarului, iar cazurile deosebite, care au depăşit posibilităţile de tratament, au fost transferate la Spitalele – Penitenciar Dej, Jilava şi în spitale din reţeaua M.S.

 

C. ANGAJAREA DIN PARTEA PERSONALULUI

 

Personalul este cel mai important factor în cadrul sistemului penitenciar şi i se pretinde un grad înalt de responsabilitate, pentru a depista şi folosi la maximum calităţile şi competenţele profesionale. Este încurajată munca în echipă.

Analizând modul de angajare al personalului Penitenciarului Bistriţa, menţionăm că, încă de la înfiinţare, multiplele probleme ce trebuiau rezolvate, au stat în sarcina unui număr de 30 cadre din care: 3 rechemate în activitate, 27 transferate de la Penitenciarele Miercurea Ciuc, Gherla, Târgu-Mureş, Satu-Mare.

Începând cu luna iunie 1991, ca urmare a lipsei ofiţerilor cu funcţii de conducere instruiţi prin şcoală militară, precum şi a subofiţerilor, s-a procedat la încadrare directă a unui număr de 87 cadre. Astfel, la sfârşitul anului 1991, efectivul de cadre era de 126, marea urgenţă fiind apoi pregătirea la locul de muncă prin forme şi metode eficiente şi în regim intensiv. Cu marea majoritate a personalului s-a reuşit acest lucru, însă, în toată această perioadă de referinţă, mai multe cadre încadrate au fost nevoite să treacă în rezervă prin demisie ca urmare a neadaptării la specificul muncii de penitenciare.  Totodată, unele cadre au fost trecute în rezervă din motive medicale, iar alte cadre ca urmare a comiterii unor abateri grave au fost trecute în rezervă cu drept de pensie.

Cu personalul rămas în activitate şi ataşat muncii de penitenciare,  s-au depus eforturi susţinute de formare profesională,  de  îndrumare şi control în muncă. Rezultatele nu s-au lăsat aşteptate. Chiar dacă condiţiile de muncă ale personalului, în primii 5 ani de la înfiinţare au fost deosebit de grele şi vitrege, printr-o neobligare exemplară a majorităţii cadrelor unitatea s-a situat an de an pe locuri fruntaşe în cadrul sistemului prin:  întronarea unui climat de dăruire în muncă, prin ordine şi disciplină atât în rândul cadrelor cât şi al deţinuţilor, prin menţinerea unei stări administrativ gospodăreşti deosebite, prin crearea celor mai bune condiţii de muncă pentru cadre  şi de executare a pedepsei închisorii. Cu toate acestea, despre condiţiile de muncă ale personalului putem afirma, dacă ne raportăm la normele din ţările europene, că sunt similare celor de detenţie, cu deosebirea că în timp ce persoanele condamnate au o perioadă determinată de executare a pedepsei, personalul de pază şi supraveghere „este condamnat pe viaţă” sau, altfel spus, până la ieşirea la pensie.

Datorită numărului insuficient de personal (din acest p.d.v. România se situează pe ultimul loc în Europa), cei care vin în contact direct cu deţinuţii prestează un volum de muncă cu mult peste cel prevăzut în reglementările în vigoare, fără acordarea timpului liber în compensaţie.

Din cauza inexistenţei mijloacelor electronice de supraveghere circa 30% din personalul sectorului operativ îşi desfăşoară activitatea în aer liber, fiind supus intemperiilor. Echipamentul militar insuficient şi lipsa unei locuinţe  proprii constituie alte probleme cu care ne-am confruntat.

Toate acestea, coroborate cu „specializarea” infractorilor, apariţia filierelor crimei organizate, ai căror membrii ajung uneori în penitenciar, unde exercită puternice presiuni de natură morală şi materială asupra personalului, creează condiţii de risc în executarea atribuţiilor de serviciu.

Pentru aproprierea de normele  din ţările europene, administraţia penitenciară a considerat necesară elaborarea unui Statut al personalului de penitenciare, în care sunt prevăzute drepturi şi obligaţii, rolul, locul şi importanţa activităţii desfăşurate, măsuri reale de protecţie în interiorul locului de deţinere şi în afara acestuia, având în vedere că numărul celor agresaţi în serviciu era în creştere.

Pentru rezultatele constant foarte bune obţinute în activitate cât şi pentru încurajarea performanţelor, anual, marea majoritate a personalului a fost promovat în funcţii, avansat în grad, recompensat cu sume de bani, solde de merit, etc.

 

2. Date despre Penitenciarul Bistrița:

1. Capacitate reală/folosită: are o capacitate legală de deținere, calculată la 6 metri cubi, de 572 de locuri. Are în custodie deținuți repartizați în regimurile semideschis şi deschis, cu domiciliile în judeţele Bistriţa – Năsăud şi Cluj, precum și  deținuți tineri (cu vârste cuprinse între18 și 21 de ani) clasificați în aceste regimuri, cu domiciliul în zonaTransilvaniei.
2. Categorii de deținuți: bărbați;
3. Natura juridică a condamnaților:

La finalul anului 1997 erau 897 deținuți, din care 684 condamnați definitiv, 96 în primă instanță, 36 arestați preventiv, 1 contravenient.

La finalul anului 1998 erau 1091 deținuți, din care 982 condamnați definitiv, 68 în primă instanță, 34 arestați preventiv, 7 contravenienți.

La finalul anului 1999 erau 1084 deținuți, din care 1000 condamnați definitiv, 61 în primă instanță, 21 arestați preventiv, 2 contravenienți.

În 2008: Din totalul de 405 persoane private de libertate, 24 erau arestate preventiv, 6 condamnate în primă instanţă şi 375 condamnate definitiv. Din acestea, 5 erau condamnate până la un an, 174 între 1-5 ani, 161 între 5-15 ani, 35 peste 15 ani, nici un condamnat la detenţiune pe viaţă, nici un condamnat de cetăţenie străină. De asemenea, în custodie se aflau 12 tineri (18-21 ani) şi 5  minori ( arestaţi preventiv şi condamnaţi în primă instanţă ).

În 2009: Toate cele  495  persoane private de libertate erau condamnate definitiv. Din acestea, 7 erau condamnate până la un an, 305 între 1-5 ani, 148  între 5-15 ani, 35 peste 15 ani, nici un condamnat la detenţiune pe viaţă, nici un condamnat de cetăţenie străină. Nu aveam în custodie tineri (18-21 ani) şi nici minori.

În 2010: Toate cele  517  persoane private de libertate erau condamnate definitiv. Din acestea, 6 erau condamnate până la un an, 368 între 1-5 ani, 114  între 5-15 ani, 28 peste 15 ani, 1 condamnat la detenţiune pe viaţă, 2 condamnaţi de cetăţenie străină.

În 2011: Toate cele  542  persoane private de libertate erau condamnate definitiv

În 2012: Toate cele  641  persoane private de libertate erau condamnate definitiv.

În 2013: Toate cele  669  persoane private de libertate erau condamnate definitiv.

În 2014: Toate cele  571  persoane private de libertate erau condamnate definitiv.

În 2015: Toate cele  476  persoane private de libertate erau condamnate definitiv.

4. Numărul de deținuți:

• În anul 1994 au fost 906 de deținuți nou intrați.
• În anul 1995 efectivul mediu a fost de 665 deținuți.
• În anul 1996 efectivul mediu a fost de 692 deținuți.
• La finalul anului 1997 erau 897 deținuți.
• În anul 1998 efectivul mediu a fost de 1091 deținuți.
• La data de 31.12.1999 efectivul existent era de 1084 deținuți.
• La 31 decembrie 2008 în Penitenciarul Bistriţa se aflau 405 persoane private de libertate, în totalitate bărbaţi, la o capacitate de 582 paturi instalate (fără camerele de izolator şi infirmerie) şi de 582 locuri, calculat la 6 m3;
• La 31 decembrie 2009 în Penitenciarul Bistriţa se aflau 495 persoane private de libertate, în totalitate bărbaţi, la o capacitate de 556 paturi instalate (cu camerele de izolator şi infirmerie) şi de 556 locuri, calculat la 6 m3;
• La 31 decembrie 2010 în Penitenciarul Bistriţa se aflau 517 persoane private de libertate, în totalitate bărbaţi, la o capacitate de 556 paturi instalate (inclusiv camerele de izolator şi infirmerie) şi de 556 locuri, calculat la 6 m3;
• La 31 decembrie 2011 în Penitenciarul Bistriţa se aflau 582 persoane private de libertate, în totalitate bărbaţi, la o capacitate de 582 paturi instalate (inclusiv camerele de izolator şi infirmerie) şi de 545 locuri, calculat la 6 m3 şi 4 m3 (3 camere);
• La 31 decembrie 2012 în Penitenciarul Bistriţa se aflau 641 persoane private de libertate, în totalitate bărbaţi, la o capacitate de 641 paturi instalate (inclusiv camerele de izolator şi infirmerie) şi de 544 locuri, calculat la 6 m3 şi 4 m2 (3 camere);
• La 31 decembrie 2013 în Penitenciarul Bistriţa se aflau 669 persoane private de libertate, în totalitate bărbaţi, la o capacitate de 682 paturi instalate (inclusiv camerele de izolator şi infirmerie) şi de 572 locuri, calculat la 6 m3 şi 4 m2 (3 camere);
• La 31 decembrie 2014 în Penitenciarul Bistriţa se aflau 571 persoane private de libertate, în totalitate bărbaţi, la o capacitate de 656 paturi instalate (inclusiv camerele de izolator şi infirmerie) şi de 572 locuri, calculat la 6 m3 şi 4 m2 (3 camere);
• La 31 decembrie 2015 în Penitenciarul Bistriţa se aflau 476 persoane private de libertate, în totalitate bărbaţi, la o capacitate de 572 paturi instalate (inclusiv camerele de izolator şi infirmerie) şi de 572 locuri de cazare, calculat la 6 m3 şi 4 m2 (3 camere).

 

3. Organizarea unității:

Numărul de posturi: conducere, administrativ, pază, educativ, medical. Total: 253.

Conducere: 20 de posturi;

Administrativ: 48 de posturi;

Pază: 159 de posturi;

Educativ: 15 de posturi;

Medical: 11 de posturi.

 

4. Numărul și structura personalului pentru fiecare an sau perioadă cunoscută:

În anul 1991 din totalul de 144 de posturi prevăzute în statul de organizare, s-au încadrat 122 de cadre, din care 5 ofițeri, 2 maiștri militari, 111 subofițeri și 4 salariați civili, statul de organizare fiind astfel încadrat în procent de 87%.

În anul 1994 statul de organizare era prevăzut cu 176 posturi, din care 13 ofițeri, 152 maiștri militari și subofițeri, 11 personal civil. Erau încadrate 164 de posturi, ceea ce reprezintă 93,18% din care 11 ofițeri, 143 de maiștri militari și subofițeri, 10 personal civil.

În anul 1995 statul de organizare era încadrat în procent de 93% – 85% la ofițeri, 94% la maiștri militari și subofițeri.

În anul 1996 statul de organizare era încadrat în procent de 92% – 61,53% la ofițeri, 94% 100% la maiștri militari și 95,94 la subofițeri și 11 personal civil.

La sfârșitul anului 1997 statul de organizare era încadrat în procent de 83% dintre care 71%ofițeri, 87% maiștri militari și subofițeri și 16 personal civil.

În anul 1999 au fost ocupate posturile prevăzute în statul de organizare în proporție de 95,8%.

La 31.12.2008  procentul de încadrare a statului de organizare  este de 81,50%, ponderea  reprezentând-o corpul agenţilor (57% din posturile vacante).

De asemenea ponderea cea mai mare în rândul posturilor vacante o ocupă funcţiile din sectorul operativ (26).

La 31.12.2009  procentul de încadrare a statului de organizare este de 84,25%, ponderea  reprezentând-o corpul agenţilor (55% din posturile vacante).

De asemenea ponderea cea mai mare în rândul posturilor vacante o ocupă funcţiile din sectorul operativ (19).

La 31.12.2010  procentul de încadrare a statului de organizare  este de 85,43%, ponderea  reprezentând-o categoria  agenţilor (90,55% procent de ocupare a posturilor).

De asemenea, ponderea cea mai mare în rândul posturilor vacante o ocupă funcţiile de ofiţeri (18), unde procentul de încadrare este de 66,04%.

La data de 31.12.2011  procentul de încadrare a statului de organizare  este de 86,61%, ponderea  mai mare o reprezintă categoria  agenţilor (92,04% procent de ocupare a posturilor).

La data de 31.12.2012  procentul de încadrare a statului de organizare  este de 86,61%, ponderea  mai mare o reprezintă categoria  agenţilor (91,54% procent de ocupare a posturilor).

La data de 31.12.2013  procentul de încadrare a statului de organizare  este de 88,14%, ponderea  mai mare o reprezintă categoria  agenţilor (94% procent de ocupare a posturilor.

La data de 31.12.2014  procentul de încadrare a statului de organizare  este de 88, 93% , ponderea  mai mare o reprezintă categoria  agenţilor (95% procent de ocupare a posturilor.

 

La data de 31.12.2015  procentul de încadrare a statului de organizare  este de 88, 55%, ponderea  mai mare o reprezintă categoria  agenţilor (94,5% procent de ocupare a posturilor.

 

5. Date și informații despre greutățile unității, starea colectivelor, datorii, asigurarea echipamentului, a medicamentelor și alimentelor, sistemul de încălzire, dotarea personalului și asigurarea drepturilor

În anul 1991 s-au întâmpinat numeroase greutăți:

• Dotarea insuficientă cu echipament pentru deținuți și cadre cu mijloace și utilaje pentru executarea unor lucrări de întreținere, mobilier, mijloace de intervenție PSI, instrumentar medical și medicamente, mijloace de transport;
• Lipsa unor spații de depozitare a materialelor și bunurilor din dotare precum și condițiile necorespunzătoare a celor existente;
• Spații insuficiente de adăpostire a animalelor și păsărilor, precum și pentru desfășurarea activităților de birou ale cadrelor;
• Lipsa de teren agricol pentru GAZ ca urmare a nerezolvării problemei preluării de la I.J. Poliției Bistrița ceea ce conduce la mari greutăți în asigaurarea furajelor pentru animale.

În anul 1995 s-au întâmpinat numeroase greutăți:

• Din cauza fondurilor financiare reduse , nu s-a reușit avansarea stadiului construcțiilor la pavilionul nou administrative și de deținere.
• Adăpostirea animalelor se face în condiții de supraaglomerare, unitatea nu dispune de teren agricol pentru asigurarea de produse alimentare și furaje.
• Sunt probleme pe linia încasării debitelor de la unii beneficiari.
• Existența unui număr mare de deținuți bolnavi TBC care ridică numeroase probleme.
• Punctele de lucru exterioare ce funcționează la distanțe de până la 50 de kilometri.

În anul 1995 s-au întâmpinat numeroase greutăți:

• Adăpostirea animalelor se face în condiții de supraaglomerare, unitatea nu dispune de teren agricol pentru asigurarea de produse alimentare și furaje.
• Lipsa finanțării unor posturi din schema unității și în primul rând a celor de răspundere.
• Lipsa unui cabinet medical pentru cadre și a unui cabinet stomatologic pentru cadre și deținuți.
• Lipsa locuințelor de serviciu pentru cadre.
• Dotarea rudimentară cu mijloace tehnice de asigurare a siguranței deținerii în spațiile vechi de deținere.

În anul 2008 s-au întâmpinat numeroase greutăți:

• Insuficienţa personalului, în special în sectorul operativ, precum şi neîncadrarea unor posturi vacante;
• Bugetul unităţii alocat unităţii noastre a fost sub necesarul solicitat;
• Imposibilitatea achiziţionării unor bunuri strict necesare desfăşurării activităţii, de natura mijloacelor fixe şi/sau  obiectelor de inventar;
• Creşterea gradului de pericol social al unor persoane private de libertate;
• Tendinţa unor persoane private de libertate de a transforma în drepturi unele facilităţi s-au măsuri stabilite în direcţia umanizării vieţii de penitenciar;
• Lipsa persoane private de libertate calificate în diverse meserii;
• Datorită ,,turismului penitenciar,,unele persoane private de libertate nu mai reuşesc să finalizeze cursurile de calificare şi şcolarizare începute;
• Dotarea deficitară cu mijloace specifice de imobilizare, intervenţie, legătură şi alarmare, mijloace tehnice de pază, supraveghere şi control, transport, strict necesare îndeplinii la parametrii superiori a misiunilor operative;

• Condiţiile de cazare  a persoanelor private de liberate  aflate  pe  secţii de deţinere IV şi V care datează din anul 1981, sunt improprii, faţă de exigenţele actuale. De menţionat că unitatea are demarată investiţia „Pavilion deţinere”;
• Gardul împrejmuitor al sectorului de detenţie este şi el necorespunzător, datorită atât dimensiunilor mici cât şi a vechimii acestuia, acest aspect putând afecta  siguranţa locului de  deţinere. Menţionăm că şi în acest caz unitatea are demarată investiţia „Gard împrejmuitor”;
• Insuficienţa spaţiilor destinate personalului unităţii, în condiţiile creşterii permanente a numărului acestuia, impune modificarea proiectului tehnic şi continuarea investiţiei la obiectivul Pavilion administrativ de comandă – corp ,,A”. Datorită încetării lucrărilor din anul 1997 aceste spaţii se află într-o stare avansată de degradare;
• Starea precară a parcului auto: lipsa autoturismul pentru munca operativă de teren, precum şi creşterea uzurii fizice şi morale la celelalte mijloace de transport din compunere parcului auto;
• Echiparea personalului cu ţinuta nouă, creează nemulţumiri justificate în rândul acestuia, deoarece ţinuta nu corespunde calitativ, mărimilor şi taliilor;
• Termenele de valabilitate la fiole, spray–uri este depăşit, iar portîncărcătoarele, măştile gaze şi căştile de protecţie pentru  grupa operativă de intervenţie  sunt foarte uzate;
• Insuficienţa muniţiei necesare pentru efectuarea şedinţelor de tragere, a detectoarelor pentru metale şi a radio telefoanelor portabibile;
• Tergiversarea apariţiei  unor ordine şi decizii referitoare, în special, la punerea în aplicare atât a Legii 275/2006, cât şi a Legii nr. 293/2004;
• Neaplicare unitară a diferitelor prevederile legale în toate unităţilor penitenciare, a creat nemulţumiri în rândul personalului unităţii;
• Deşi mijloacele de transport ale Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerului Internelor şi Reformei Administraţiei beneficiază de scutire pentru plata taxei de drum, mijloacele de transport ale A.N.P. nu beneficiază, în continuare, de această scutire cu toate că în reglementările iniţiale beneficia de aceasta, acest fapt având repercusiunile  de rigoare asupra  bugetelor  unităţilor;
• Incompatibilitate între programul informatic de evidenţă şi programul de producţie, mai mult acesta trebuie modificat şi în conformitate nu noile reglementări;
• Lipsa echipamentului de protecţie pentru personalul care execută misiuni de pază şi escortare la punctele de lucru, ceea ce conduce la o uzură prematură a echipamentului de serviciu;
• Pregătirea individuală a personalului care îşi desfăşoară activitatea în sectorul operativ nu se poate realiza în timpul orelor de program.

 

În anul 2009 s-au întâmpinat numeroase greutăți:

• Scăderea considerabilă, pe fondul crizei economice, a solicitărilor de folosire a forţei de muncă speciale;
• Scăderea considerabilă a posibilităţilor de motivare a personalului unităţii;
• Insuficienţa personalului, în special în sectorul operativ, precum şi neîncadrarea unor posturi vacante;
• Ca urmare a reprofilării penitenciarelor, creşterea numărului de instanţe deservite de unitatea noastră;
• Bugetul unităţii alocat unităţii noastre a fost sub necesarul solicitat;
• Imposibilitatea achiziţionării unor bunuri strict necesare desfăşurării activităţii, de natura mijloacelor fixe şi/sau  obiectelor de inventar;
• Lipsa persoane private de libertate calificate în diverse meserii;
• Dotarea deficitară cu mijloace specifice de imobilizare, intervenţie, legătură şi alarmare, mijloace tehnice de pază, supraveghere şi control, transport, strict necesare îndeplinii la parametrii superiori a misiunilor operative;

• Condiţiile de cazare  a persoanelor private de liberate  aflate  pe  secţii de deţinere IV şi V care datează din anul 1981, sunt improprii, faţă de exigenţele actuale. De menţionat că unitatea are demarată investiţia „Pavilion deţinere”;
• Gardul împrejmuitor al sectorului de detenţie este şi el necorespunzător, datorită atât dimensiunilor mici cât şi a vechimii acestuia, acest aspect putând afecta  siguranţa locului de  deţinere. Menţionăm că şi în acest caz unitatea are demarată investiţia „Gard împrejmuitor”;
• Insuficienţa spaţiilor destinate personalului unităţii, în condiţiile creşterii permanente a numărului acestuia, impune modificarea proiectului tehnic şi continuarea investiţiei la obiectivul Pavilion administrativ de comandă – corp ,,A”. Datorită încetării lucrărilor din anul 1997 aceste spaţii se află într-o stare avansată de degradare;
• Starea precară a parcului auto: lipsa autoturismul pentru munca operativă de teren, precum şi creşterea uzurii fizice şi morale la celelalte mijloace de transport din compunere parcului auto;
• Echiparea personalului cu ţinuta nouă, creează nemulţumiri justificate în rândul acestuia, deoarece ţinuta nu corespunde calitativ, mărimilor şi taliilor;
• Portîncărcătoarele, măştile gaze şi căştile de protecţie pentru  grupa operativă de intervenţie  sunt foarte uzate;
• Insuficienţa muniţiei necesare pentru efectuarea şedinţelor de tragere, a detectoarelor pentru metale şi a radio telefoanelor portabibile;
• Tergiversarea apariţiei  unor ordine şi decizii referitoare, în special, la punerea în aplicare atât a Legii 275/2006, cât şi a Legii nr. 293/2004;
• Neaplicare unitară a diferitelor prevederile legale în toate unităţilor penitenciare, a creat nemulţumiri în rândul personalului unităţii;
• Deşi mijloacele de transport ale  Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerului Internelor şi Reformei Administraţiei beneficiază de scutire pentru plata taxei de drum, mijloacele de transport ale A.N.P. nu beneficiază, în continuare, de această scutire cu toate că în reglementările iniţiale beneficia de aceasta, acest fapt având repercusiunile  de rigoare asupra  bugetelor  unităţilor;
• Lipsa echipamentului de protecţie pentru personalul care execută misiuni de pază şi escortare la punctele de lucru, ceea ce conduce la o uzură prematură a echipamentului de serviciu;
• Pregătirea individuală a personalului care îşi desfăşoară activitatea în sectorul operativ nu se poate realiza în timpul orelor de program.

 

În anul 2010 s-au întâmpinat numeroase greutăți:

• Scăderea considerabilă a posibilităţilor de motivare a personalului unităţii;
• Insuficienţa personalului, în special în sectorul operativ, precum şi neîncadrarea unor posturi vacante;
• Bugetul unităţii alocat unităţii noastre a fost sub necesarul solicitat;
• Imposibilitatea achiziţionării unor bunuri strict necesare desfăşurării activităţii, de natura mijloacelor fixe şi/sau  obiectelor de inventar;
• Lipsă persoane private de libertate calificate în diverse meserii;
• Dotarea deficitară cu mijloace specifice de imobilizare, intervenţie, legătură şi alarmare, mijloace tehnice de pază, supraveghere şi control, transport, strict necesare îndeplinii la parametrii superiori a misiunilor operative;

• Condiţiile de cazare  a persoanelor private de liberate  aflate  pe  secţii de deţinere IV şi V care datează din anul 1981, sunt improprii, faţă de exigenţele actuale. De menţionat că unitatea are demarată investiţia „Pavilion deţinere”;
• Gardul împrejmuitor al sectorului de detenţie este şi el necorespunzător, datorită atât dimensiunilor mici cât şi a vechimii acestuia, acest aspect putând afecta  siguranţa locului de  deţinere. Menţionăm că şi în acest caz unitatea are demarată investiţia „Gard împrejmuitor”;
• Insuficienţa spaţiilor destinate personalului unităţii, în condiţiile creşterii permanente a numărului acestuia, impune modificarea proiectului tehnic şi continuarea investiţiei la obiectivul Pavilion administrativ de comandă – corp ,,A”. Datorită încetării lucrărilor din anul 1997 aceste spaţii se află într-o stare avansată de degradare;
• Starea precară a parcului auto: lipsa autoturismul pentru munca operativă de teren, precum şi creşterea uzurii fizice şi morale la celelalte mijloace de transport din compunere parcului auto;
• Echiparea personalului cu ţinuta de serviciu şi echipament de protecţie, creează nemulţumiri justificate în rândul acestuia, deoarece ţinuta nu corespunde calitativ, mărimilor şi taliilor, iar drepturile nu se acordă la termenele şi în cantităţile solicitate;
• Portîncărcătoarele, măştile gaze şi căştile de protecţie pentru  grupa operativă de intervenţie  sunt foarte uzate;
• Lipsa muniţiei necesare pentru efectuarea şedinţelor de tragere, a detectoarelor pentru metale şi a radio telefoanelor portabibile;
• Tergiversarea apariţiei  unor ordine şi decizii referitoare, în special, la punerea în aplicare atât a Legii 275/2006, cât şi a Legii nr. 293/2004;
• Neaplicare unitară a diferitelor prevederile legale în toate unităţilor penitenciare, a creat nemulţumiri în rândul personalului unităţii;
• Deşi mijloacele de transport ale  Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerului Internelor şi Reformei Administraţiei beneficiază de scutire pentru plata taxei de drum, mijloacele de transport ale A.N.P. nu beneficiază, în continuare, de această scutire cu toate că în reglementările iniţiale beneficia de aceasta, acest fapt având repercusiunile  de rigoare asupra  bugetelor  unităţilor;
• Lipsa echipamentului de protecţie pentru personalul care execută misiuni de pază şi escortare la punctele de lucru, ceea ce conduce la o uzură prematură a echipamentului de serviciu;
• Pregătirea individuală a personalului care îşi desfăşoară activitatea în sectorul operativ nu se poate realiza în timpul orelor de program.

 

În anul 2011 s-au întâmpinat numeroase greutăți:

• Scăderea considerabilă, pe fondul crizei economice, a solicitărilor de folosire a forţei de muncă speciale;
• Scăderea considerabilă a posibilităţilor de motivare a personalului unităţii;
• Insuficienţa personalului, precum şi neîncadrarea unor posturi vacante;
• Bugetul unităţii alocat unităţii noastre a fost sub necesarul solicitat;
• Imposibilitatea achiziţionării unor bunuri necesare desfăşurării activităţii, de natura mijloacelor fixe şi/sau  obiectelor de inventar;
• Lipsa persoane private de libertate calificate în diverse meserii;
• Creşterea numărului de persoane private de libertate – a generat fenomenul se supraaglomerare, manifestat prin necesitatea cazării peste nr. de locuri raportat la volumul de aer prevăzut prin OMJ nr. 433/05.02.2010.
• Dotarea deficitară cu mijloace specifice de imobilizare, intervenţie, legătură şi alarmare, mijloace tehnice de pază, supraveghere şi control, transport, strict necesare îndeplinii la parametrii superiori a misiunilor operative;

• Condiţiile de cazare  a persoanelor private de liberate  aflate  pe  secţii de deţinere IV şi V care datează din anul 1981, sunt improprii, faţă de exigenţele actuale. De menţionat că unitatea are demarată investiţia „Pavilion deţinere”;
• Gardul împrejmuitor al sectorului de detenţie este şi el necorespunzător, datorită atât dimensiunilor mici cât şi a vechimii acestuia, acest aspect putând afecta  siguranţa locului de  deţinere. Menţionăm că şi în acest caz unitatea are demarată investiţia „Gard împrejmuitor”;
• Insuficienţa spaţiilor destinate personalului unităţii, în condiţiile creşterii permanente a numărului acestuia, impune modificarea proiectului tehnic şi continuarea investiţiei la obiectivul Pavilion administrativ de comandă – corp ,,A”. Datorită încetării lucrărilor din anul 1997 aceste spaţii se află într-o stare avansată de degradare;
• Starea precară a parcului auto, precum şi creşterea uzurii fizice şi morale la celelalte mijloace de transport din compunere parcului auto;
• Echiparea personalului cu ţinuta nouă, creează nemulţumiri justificate în rândul acestuia, deoarece ţinuta nu corespunde calitativ, mărimilor şi taliilor;
• Portîncărcătoarele şi măştile gaze  sunt foarte uzate;
• Insuficienţa muniţiei necesare pentru efectuarea şedinţelor de tragere şi a radio telefoanelor portabibile;
• Tergiversarea apariţiei  unor ordine şi decizii referitoare, în special, la punerea în aplicare a Legii nr. 293/2004;
• Deşi mijloacele de transport ale  Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerului Internelor şi Reformei Administraţiei beneficiază de scutire pentru plata taxei de drum, mijloacele de transport ale A.N.P. nu beneficiază, în continuare, de această scutire cu toate că în reglementările iniţiale beneficia de aceasta, acest fapt având repercusiunile  de rigoare asupra  bugetelor  unităţilor;
• Lipsa echipamentului de protecţie pentru personalul care execută misiuni de pază şi escortare la punctele de lucru, ceea ce conduce la o uzură prematură a echipamentului de serviciu;
• Pregătirea individuală a personalului care îşi desfăşoară activitatea în sectorul operativ nu se poate realiza în timpul orelor de program.

 

În anul 2012 s-au întâmpinat numeroase greutăți:

• Creşterea numărului de persoane private de libertate – a generat implicit creşterea volumului de muncă, precum şi a fenomenului de supraaglomerare, manifestat prin necesitatea cazării peste numărul de locuri raportat la volumul de aer prevăzut prin OMJ nr. 433/05.02.2010;

• Condiţiile de cazare  a persoanelor private de liberate, cazate la nivelul  secţiilor de deţinere IV şi V, care datează din anul 1981, sunt improprii, faţă de exigenţele actuale (camere mari cu capacitate legală de deţinere, la 6 m³, de 29 p.p.l., în care, în prezent, sunt cazate 40-45 p.p.l.) De menţionat că unitatea are demarată investiţia „Pavilion deţinere” (la stadiul de întocmit studiu de fezabilitate);

• Dotarea insuficientă cu mijloace specifice de imobilizare, intervenţie, legătură şi alarmare, mijloace tehnice de pază, supraveghere şi control, transport, strict necesare îndeplinii la parametrii superiori a misiunilor operative, conform prevederilor Regulamentului privind siguranţa locului de deţinere şi a manualelor adiacente;

• Lipsa unui spaţiu adecvat de aşteptare a vizitatorilor, în vederea acordării dreptului la vizită, actualul spaţiu fiind o baracă reamenajată;
• Lipsa unui aparat de tip LINESCAN pentru verificarea bagajelor şi a unui aparat de depistare a drogurilor;
• Lipsa unor spaţii adecvate pentru efectuarea percheziţiilor asupra p.p.l. la primirea -plecarea din penitenciar, punctul de primire deţinuţi (care datează din anul 1981) fiind impropriu desfăşurării în condiţii normale a tuturor activităţilor legate de primirea în penitenciar;
• Dificultăţi în acordarea dreptului la plimbare, pentru p.p.l. din regim deschis şi semideschis, având în vedere faptul că doar o secţie din cele 5, are alocată (ataşată) propria curte de plimbare;
• Gardul împrejmuitor al sectorului de detenţie este şi el necorespunzător, datorită atât dimensiunilor mici cât şi a vechimii acestuia, acest aspect putând afecta  siguranţa locului de  deţinere. Menţionăm că şi în acest caz unitatea are demarată investiţia „Gard împrejmuitor” (tot la stadiul de întocmit studiu de fezabilitate);
• Măştile de gaze  sunt foarte uzate moral şi fizic, improprii folosirii;

• Scăderea considerabilă, pe fondul crizei economice, a solicitărilor de folosire a forţei de muncă speciale;
• Bugetul unităţii nu a asigurat in totalitate necesarul solicitat ;
• Imposibilitatea achiziţionării unor bunuri de natura obiectelor de inventar necesare desfăşurării activităţii (echipamente IT în special);
• Lipsa unor persoane private de libertate calificate în diverse meserii;

• Insuficienţa spaţiilor destinate desfăşurării în condiţii normale a activităţilor de către personalului unităţii, în condiţiile creşterii permanente a numărului acestuia. In acest sens se impune modificarea proiectului tehnic (redimensionarea conform cerinţelor) şi continuarea investiţiei la obiectivul Pavilion administrativ de comandă – corp ,,A”;
• Starea precară a  unor autovehicule din parcul auto, precum şi creşterea uzurii fizice şi morale la celelalte mijloace de transport din compunere parcului auto;
• Lipsa/insuficienta unor articole din componenta ţinutei de serviciu privind echiparea personalului (cu preponderenţa a personalului nou incadrat);
• Echiparea personalului cu ţinută nouă, creează nemulţumiri justificate în rândul acestuia, deoarece ţinuta nu corespunde calitativ;
• Insuficienţa radio telefoanelor portabile;
• Deşi mijloacele de transport ale  Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerului Internelor şi Reformei Administraţiei beneficiază de scutire pentru plata taxei de drum, mijloacele de transport ale A.N.P. nu beneficiază, în continuare, de această scutire cu toate că în reglementările iniţiale beneficia de aceasta, acest fapt având repercusiunile  de rigoare asupra  bugetelor  unităţilor;
• Imposibilitatea aplicării unitare a protocolului încheiat cu BCR, cu privire la cota de 25% pentru p.p.l. conform Legii nr. 275/2006;

• Disfuncţionalităţi din cauza supraaglomerării personalului cu sarcini şi atribuţii neprevăzute, fără a se obţine beneficii pentru unitate şi p.p.l. (ex. activităţile desfăşurate în colaborare cu Asociaţia TRANSCENA);

• Mod de lucru neunitar între penitenciare (dosare necompletate);
• La schimbarea regimului şi trecerea progresivă de la regim închis la semideschis nu se ţine seama, în toate cazurile şi de evoluţia psihocomportamentală sau de eforturile depuse pentru reintegrarea socială;

• Infestarea unităţii cu ploşniţe şi slaba eficienţă a soluţiilor de dezinsecţie folosite până acum;
• Numeroase situaţii de nevalidare a persoanelor private de libertate la CASAOPSNAJ.

• Insuficienţa personalului resimţită de majoritatea compartimentelor, precum şi neîncadrarea unor posturi vacante, în special cele cu funcţii de conducere (din totalul de 23 prevăzute sunt încadrare 16);

• Lipsa din statul de organizare a unor funcţii tehnice necesare din cadrul sectorului logistica ( responsabili sectoare, instalator, electrician, bucătar), secretariat (agent arhivă), IT (transmisionist) etc;

• Scăderea considerabilă a posibilităţilor de motivare a personalului;
•  Insuficienţa muniţiei necesare pentru efectuarea şedinţelor de tragere;

• Insuficienţa şi uneori chiar ineficienţa programelor şi formelor de pregătire desfăşurate;

• Imposibilitatea achiziţionării unor bunuri de natura obiectelor de inventar necesare desfăşurării activităţii (acumulatori  pentru UPS, calculatoare, hard disk uri externe, imprimante);
• Durata mare de servisare în cazul contractului încheiat de către M.J. pentru echipamente;

• Neocuparea funcţiei vacante de ofiţer secretariat;
• Nesuplimentarea, încă, a statului de funcţii, cu un post agent secretariat arhivă;

• Lipsa metodologiei stabilite prin ordin al ministrului justiţiei prin care să se realizeze repararea pagubelor aduse Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor de penitenciare în situaţiile prevăzute la alin.1 al art.76 din Legea Nr.293/2004 – republicată privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Lipsa caracterului/titlului executoriu a dispoziţiei de imputare sau a angajamentului de plată;
• Lipsa unei metodologii care să reglementeze situaţia recuperării prejudiciului cauzat cu vinovăţie de către persoanele private de libertate la locul de detenţie sau la locul de muncă, în ipoteza prevăzută de alin.1 art. 63 din Legea nr.275/2006, ulterior punerii în libertate a acestora. Ordinul de imputare emis de către directorul penitenciarului deşi este titlu executoriu nu este asimilat unei creanţe bugetare pentru a fi pus în executare de către organele fiscale competente teritorial;
• Lipsa unei decizii A.N.P. sau a unui ordin M.J. care sa stabilească in mod clar criterii de definire/apreciere a existentei legăturii directe/indirecte cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public potrivit fişei postului în lumina art. 51 din Legea nr.293/2004 (incompatibilităţi);
• Nepunerea în aplicare a prevederilor art.1 a H.G. Nr.1172/2011 – pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, în sensul distribuirii de catre MJ, cu titlu gratuit, a codurilor şi altor acte normative complexe, pe care este autorizat în exclusivitate să le editeze şi să le publice în ediţii oficiale, instituţiilor publice pentru care Ministerul Justiţiei are calitatea de ordonator principal;
• Imposibilitatea, datorită legislaţiei şi a condiţiilor economice, de recuperare a debitelor, în cazul declarării insolvenţei.

 

În anul 2013 s-au întâmpinat numeroase greutăți:

• Creşterea numărului de persoane private de libertate – a generat implicit creşterea volumului de muncă, precum şi a fenomenului de supraaglomerare, manifestat prin necesitatea cazării peste numărul de locuri raportat la volumul de aer prevăzut prin OMJ nr. 433/05.02.2010;

• Condiţiile de cazare  a persoanelor private de liberate, cazate la nivelul  secţiilor de deţinere IV şi V, care datează din anul 1981, sunt improprii, faţă de exigenţele actuale (camere mari cu capacitate legală de deţinere, la 6 m³, de 29 p.p.l., în care, în prezent, sunt cazate 40-45 p.p.l.) De menţionat că unitatea are demarată investiţia „Pavilion deţinere” (la stadiul de întocmit studiu de fezabilitate);

• Dotarea insuficientă cu mijloace specifice de imobilizare, intervenţie, legătură şi alarmare, mijloace tehnice de pază, supraveghere şi control, transport, strict necesare îndeplinii la parametrii superiori a misiunilor operative, conform prevederilor Regulamentului privind siguranţa locului de deţinere şi a manualelor adiacente;

• Lipsa unui spaţiu adecvat de aşteptare a vizitatorilor, în vederea acordării dreptului la vizită, actualul spaţiu fiind o baracă reamenajată;
• Lipsa unui aparat de tip LINESCAN pentru verificarea bagajelor şi a unui aparat de depistare a drogurilor;
• Deși au fost executate lucrări de reamenajare a punctului de primire deținuți, spațiile  pentru efectuarea activitățiilor specifice asupra p.p.l. la primirea – plecarea din penitenciar, sunt insuficiente, nerespectând prevederile legale;
• Dificultăţi în acordarea dreptului la plimbare, pentru p.p.l. din regim deschis şi semideschis, având în vedere faptul că doar o secţie din cele 5, are alocată (ataşată) propria curte de plimbare;
• Gardul împrejmuitor al sectorului de detenţie este şi el necorespunzător, datorită atât dimensiunilor mici cât şi a vechimii acestuia, acest aspect putând afecta  siguranţa locului de  deţinere. Menţionăm că şi în acest caz unitatea are demarată investiţia „Gard împrejmuitor” (tot la stadiul de întocmit studiu de fezabilitate);
• Măştile de gaze  sunt foarte uzate moral şi fizic, improprii folosirii;

• Scăderea considerabilă, pe fondul crizei economice, a solicitărilor de folosire a forţei de muncă speciale;
• Bugetul unităţii nu a asigurat in totalitate necesarul solicitat ;
• Lipsa unor persoane private de libertate calificate în diverse meserii;

• Insuficienţa spaţiilor destinate desfăşurării în condiţii normale a activităţilor de către personalului unităţii, în condiţiile creşterii permanente a numărului acestuia. In acest sens se impune modificarea proiectului tehnic (redimensionarea conform cerinţelor) şi continuarea investiţiei la obiectivul Pavilion administrativ de comandă – corp ,,A”;
• Starea precară a  unor autovehicule din parcul auto, precum şi creşterea uzurii fizice şi morale la celelalte mijloace de transport din compunere parcului auto;
• Lipsa/insuficienta unor articole din componenta ţinutei de serviciu privind echiparea personalului (cu preponderenţa a personalului nou incadrat);
• Echiparea personalului cu ţinută nouă, creează nemulţumiri justificate în rândul acestuia, deoarece ţinuta nu corespunde calitativ;
• Deşi mijloacele de transport ale  Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerului Internelor şi Reformei Administraţiei beneficiază de scutire pentru plata taxei de drum, mijloacele de transport ale A.N.P. nu beneficiază, în continuare, de această scutire cu toate că în reglementările iniţiale beneficia de aceasta, acest fapt având repercusiunile  de rigoare asupra  bugetelor  unităţilor;

• Mod de lucru neunitar între penitenciare (dosare necompletate);
• La schimbarea regimului şi trecerea progresivă de la regim închis la semideschis nu se ţine seama, în toate cazurile şi de evoluţia psihocomportamentală sau de eforturile depuse pentru reintegrarea socială;

• Infestarea unităţii cu ploşniţe şi insuficiența resurselor financiare pentru efectuarea acțiunilor de dezinsecție generală, periodică și sistemică de către o firmă specializată;

• Insuficienţa personalului resimţită de majoritatea compartimentelor, precum şi neîncadrarea unor posturi vacante, în special cele cu funcţii de conducere (din totalul de 20 prevăzute sunt încadrare 16);

• Lipsa din statul de organizare a unor funcţii tehnice necesare din cadrul sectorului logistica ( responsabili sectoare, instalator, electrician, bucătar), secretariat (agent arhivă), IT (transmisionist) etc.;

• Scăderea considerabilă a posibilităţilor de motivare a personalului;
•  Insuficienţa muniţiei necesare pentru efectuarea şedinţelor de tragere;

• Insuficienţa şi uneori chiar ineficienţa programelor şi formelor de pregătire desfăşurate;

• Personalul echipei operative se pregăteşte cu dificultate având în vedere că îndeplinesc permanent atribuţii de pază şi supraveghere;

• Imposibilitatea achiziţionării unor bunuri de natura obiectelor de inventar necesare desfăşurării activităţii (acumulatori  pentru UPS, calculatoare, hard disk uri externe, imprimante);

• Nepunerea în aplicare a prevederilor art.1 a H.G. Nr.1172/2011 – pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, în sensul distribuirii de către MJ, cu titlu gratuit, a codurilor (cu precădere a celor noi) şi altor acte normative complexe, pe care este autorizat în exclusivitate să le editeze şi să le publice în ediţii oficiale, instituţiilor publice pentru care Ministerul Justiţiei are calitatea de ordonator principal, inclusiv pentru unităţile din sistemul administraţiei penitenciare;
• Imposibilitatea, datorită legislaţiei şi a condiţiilor economice, de recuperare cu celeritate a creanţelor, în cazul declarării insolvenţei societăţilor care figurează cu debite faţă de unitatea penitenciară;
• Absenţa unei instrucţiuni sau unui ghid elaborat de ANP în colaborare cu ANI (Agenţia Naţională de Integritate) care sa stabilească în mod clar criterii de definire/apreciere a existentei legăturii directe/indirecte cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public cu statut special, potrivit fişei postului, în lumina art. 51 din Legea nr.293/2004 (incompatibilităţi);
• Lipsa unui punct de vedere unitar cu privire la modalitatea de punere în executare a titlurilor executorii fiscale/nefiscale pentru obligaţii (cheltuieli judiciare, şa) care sunt datorate de către persoanele private de libertate, dar care nu se încadrează sau nu pot fi asimilate sub titlul „despăgubiri civile” vizate de art.172 alin.3 din HG nr.1897/2006 – pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

 

În anul 2014 s-au întâmpinat numeroase greutăți:

• Creşterea numărului de persoane private de libertate – a generat implicit creşterea volumului de muncă, precum şi a fenomenului de supraaglomerare, manifestat prin necesitatea cazării peste numărul de locuri raportat la volumul de aer prevăzut prin OMJ nr. 433/05.02.2010;

• Condiţiile de cazare  a persoanelor private de liberate, cazate la nivelul  secţiilor de deţinere IV şi V, care datează din anul 1981, sunt improprii, faţă de exigenţele actuale (camere mari cu capacitate legală de deţinere, la 6 m³, de 29 p.p.l., în care, în prezent, sunt cazate 40-45 p.p.l.) De menţionat că unitatea are demarată investiţia „Pavilion deţinere” (la stadiul de întocmit studiu de fezabilitate);

• Dotarea insuficientă cu mijloace specifice de imobilizare, intervenţie, legătură şi alarmare, mijloace tehnice de pază, supraveghere şi control, transport, strict necesare îndeplinii la parametrii superiori a misiunilor operative, conform prevederilor Regulamentului privind siguranţa locului de deţinere şi a manualelor adiacente;

• Lipsa unui aparat de tip LINESCAN pentru verificarea bagajelor şi a unui aparat de depistare a drogurilor;
• Deși au fost executate lucrări de reamenajare a punctului de primire deținuți, spațiile  pentru efectuarea activitățiilor specifice asupra p.p.l. la primirea – plecarea din penitenciar, sunt insuficiente, nerespectând prevederile legale;
• Dificultăţi în acordarea dreptului la plimbare, pentru p.p.l. din regim deschis şi semideschis, având în vedere faptul că doar 2 secţii din cele 5, are alocată (ataşată) propria curte de plimbare;
• Gardul împrejmuitor al sectorului de detenţie este şi el necorespunzător, datorită atât dimensiunilor mici cât şi a vechimii acestuia, acest aspect putând afecta  siguranţa locului de  deţinere. Menţionăm că şi în acest caz unitatea are demarată investiţia „Gard împrejmuitor” (tot la stadiul de întocmit studiu de fezabilitate);
• Măştile de gaze  sunt foarte uzate moral şi fizic, improprii folosirii;

• Bugetul unităţii nu a asigurat in totalitate necesarul solicitat ;
• Lipsa unor persoane private de libertate calificate în diverse meserii;

• Insuficienţa spaţiilor destinate desfăşurării în condiţii normale a activităţilor de către personalului unităţii, în condiţiile creşterii permanente a numărului acestuia. In acest sens se impune modificarea proiectului tehnic (redimensionarea conform cerinţelor) şi continuarea investiţiei la obiectivul Pavilion administrativ de comandă – corp ,,A”;
• Starea precară a  unor autovehicule din parcul auto, precum şi creşterea uzurii fizice şi morale la celelalte mijloace de transport din compunere parcului auto;
• Lipsa/insuficienta unor articole din componenta ţinutei de serviciu privind echiparea personalului (cu preponderenţa a personalului nou incadrat);

• La schimbarea regimului şi trecerea progresivă de la regim închis la semideschis nu se ţine seama, în toate cazurile şi de evoluţia psihocomportamentală sau de eforturile depuse pentru reintegrarea socială;

• Infestarea unităţii cu ploşniţe şi insuficiența resurselor financiare pentru efectuarea acțiunilor de dezinsecție generală, periodică și sistemică de către o firmă specializată;

• Insuficienţa personalului resimţită de majoritatea compartimentelor, precum şi neîncadrarea unor posturi vacante, în special cele cu funcţii de conducere (din totalul de 20 prevăzute sunt încadrare 16);

• Lipsa din statul de organizare a unor funcţii tehnice necesare din cadrul sectorului logistica ( responsabili sectoare, instalator, electrician, bucătar), secretariat (agent arhivă), IT (transmisionist) etc.;

• Scăderea considerabilă a posibilităţilor de motivare a personalului;
•  Insuficienţa muniţiei necesare pentru efectuarea şedinţelor de tragere;

• Insuficienţa şi uneori chiar ineficienţa programelor şi formelor de pregătire desfăşurate;

• Personalul echipei operative se pregăteşte cu dificultate având în vedere că îndeplinesc permanent atribuţii de pază şi supraveghere;

• Imposibilitatea, datorită legislaţiei şi a condiţiilor economice, de recuperare cu celeritate a creanţelor, în cazul declarării insolvenţei societăţilor care figurează cu debite faţă de unitatea penitenciară;
• Absenţa unei instrucţiuni sau unui ghid elaborat de ANP în colaborare cu ANI (Agenţia Naţională de Integritate) care sa stabilească în mod clar criterii de definire/apreciere a existentei legăturii directe/indirecte cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public cu statut special, potrivit fişei postului, în lumina art. 51 din Legea nr.293/2004 (incompatibilităţi);

Lipsa unui punct de vedere unitar cu privire la modalitatea de punere în executare a titlurilor executorii fiscale/nefiscale pentru obligaţii (cheltuieli judiciare, şa) care sunt datorate de către persoanele private de libertate, dar care nu se încadrează sau nu pot fi asimilate sub titlul „despăgubiri civile” vizate de art.172 alin.3 din HG nr.1897/2006 respectiv de cele ale art.87 alin.3 din Legea nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi actualizările ulterioare.

 

În anul 2015 s-au întâmpinat numeroase greutăți:

• Lipsa Regulamentului de aplicare a Legii nr. 254/2013, precum și a celeilalte legislații subsecvente;

• Menținerea numărului de persoane private de libertate custodiate, a indicelui de supraaglomerare, pe unele secții de deținere, cu toate consecinţelor negative ce decurg din acestea, inclusiv în ceea ce priveşte păstrarea unei stări de igienă în rândul efectivelor de p.p.l.;

• Menţinerea la un nivel ridicat a intrărilor şi ieşirilor din penitenciar (circa 400 de intrări si ieşiri p.p.l. în fiecare lună);
• Condiţiile de cazare  a persoanelor private de liberate, cazate la nivelul  secţiilor de deţinere IV şi V, care datează din anul 1981, sunt improprii, faţă de exigenţele actuale (camere mari cu capacitate legală de deţinere, la 6 m³, de 29 p.p.l., în care, au fost cazate 30-35 p.p.l.) De menţionat că unitatea are demarată investiţia „Pavilion deţinere” (la stadiul de întocmit studiu de fezabilitate);

• Dotarea insuficientă cu mijloace specifice de imobilizare, intervenţie, legătură şi alarmare, mijloace tehnice de pază, supraveghere şi control, transport, strict necesare îndeplinii la parametrii superiori a misiunilor operative, conform prevederilor Regulamentului privind siguranţa locului de deţinere şi a manualelor adiacente;

• Lipsa unui aparat de tip LINESCAN pentru verificarea bagajelor şi a unui aparat de depistare a drogurilor;
• Lipsa unor spaţii adecvate pentru efectuarea percheziţiilor asupra p.p.l. la primirea -plecarea din penitenciar, punctul de primire deţinuţi (care datează din anul 1981) fiind impropriu desfăşurării în condiţii normale a tuturor activităţilor legate de primirea în penitenciar;
• Gardul împrejmuitor al sectorului de detenţie este şi el necorespunzător, datorită atât dimensiunilor mici cât şi a vechimii acestuia. Menţionăm că şi în acest caz unitatea are demarată investiţia „Gard împrejmuitor” (tot la stadiul de întocmit studiu de fezabilitate);
• Majoritatea măştilor de gaze  sunt foarte uzate moral şi fizic, improprii folosirii;

• Lipsa persoane private de libertate calificate în diverse meserii;

• Insuficienţa spaţiilor destinate desfăşurării în condiţii normale a activităţilor de către personalului unităţii, în condiţiile creşterii permanente a numărului acestuia. In acest sens se impune modificarea proiectului tehnic (redimensionarea conform cerinţelor) şi continuarea investiţiei la obiectivul Pavilion administrativ de comandă – corp ,,A”;
• Starea precară a parcului auto, precum şi creşterea uzurii fizice şi morale la mijloace de transport din compunere parcului auto;
• Lipsa/insuficienta unor articole din componenta ţinutei de serviciu privind echiparea personalului (cu preponderenţa a personalului din sectorul administrativ). De asemnea, noul echipament de serviciu nu corespunde necesităților de utilizare la temperaturi extreme;
• Insuficienţa radio telefoanelor portabile;

• Insuficienţa personalului resimţită de majoritatea compartimentelor, precum şi neîncadrarea unor posturi vacante, în special cele cu funcţii de conducere;

• Lipsa din statul de organizare a unor funcţii tehnice necesare din cadrul sectorului logistica ( resonsabili sectoare, instalator, electrician, bucătar), secretariat (agent arhivă), IT (transmisionist) etc;

• Scăderea considerabilă a posibilităţilor de motivare a personalului;
•  Insuficienţa muniţiei necesare pentru efectuarea şedinţelor de tragere;

• Personalul echipei operative se pregăteşte cu dificultate având în vedere că îndeplinesc permanent atribuţii de pază şi supraveghere;

• Insuficienţa şi uneori chiar ineficienţa programelor şi formelor de pregătire desfăşurate;

• Imposibilitatea, datorită legislaţiei şi a condiţiilor economice, de recuperare a debitelor, în cazul declarării insolvenţei;
• Existenţa unui număr mare de documente clasificate, emise de către diverse entităţi, cărora este necesar a li se evalua clasa şi nivelul de secretizare;
• Starea instalaţiilor tehnico-sanitare este precară, în special pe secţiile E1, E2 şi E3;
• Existenţa unor proceduri operaţionale extrem de neadaptate specificului penitenciarului cu regim semideschis sau deschis  cum este procedura privind schimbarea regimului de executare, respectiv rămânerea în custodia Penitenciarului Bistriţa în regim semideschis sau deschis a deţinuţilor care au săvârşit infracţiuni sau abateri disciplinare foarte grave datorită prevederilor legale care nu permit transferarea urgentă a acestora la penitenciare cu regim închis sau maxima siguranţă, chiar şi după schimbarea regimului într-unul superior ca grad de severitate;
• La schimbarea regimului şi trecerea progresivă de la regim închis la semideschis nu se ţine seama, în toate cazurile şi de evoluţia psihocomportamentală sau de eforturile depuse pentru reintegrarea socială;
• Lipsa interfoanelor, ca mijloace de legătură între supraveghetori şi deţinuţii cazaţi la camerele din cadrul secţiilor E4 şi E5.
• Posibilitatea redusă de valorificare a titlurilor de creanţă deţinute de către unitatea penitenciară, pe fondul insolvabilităţii (lipsa disponibilităţi bancare şi/sau a bunurilor) debitorilor, care împiedică inclusiv recuperarea cheltuielilor de executare silită avansate;
• Absenţa unei instrucţiuni sau unui ghid elaborat de ANP în colaborare cu ANI (Agenţia Naţională de Integritate) care sa stabilească în mod clar criterii de definire/apreciere a existentei legăturii directe/indirecte cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public cu statut special, potrivit fişei postului, în lumina art. 51 din Legea nr.293/2004 (incompatibilităţi);
• Menținerea neclarității privind poprirea veniturilor realizate de persoanele condamnate pentru munca prestată, pentru alte temeiuri/situaţii decât cele prevăzute art.87 alin.3 din Legea Nr. 254 din 19 iulie 2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Discuţiile se poartă asupra solicitărilor de poprire venite de la Finanţele Publice pentru sume reprezentând cheltuieli judiciare;
• Neaplicarea prevederilor articolului unic, pct.1 a H.G. Nr.1172/2011 – pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, în sensul distribuirii de către MJ, cu titlu gratuit, a codurilor şi altor acte normative complexe, pe care este autorizat în exclusivitate să le editeze şi să le publice în ediţii oficiale, instituţiilor publice pentru care Ministerul Justiţiei are calitatea de ordonator principal, inclusiv pentru unităţile din sistemul administraţiei penitenciare;
• Neclarificarea naturii creanţelor (confirmate prin titluri executorii) deţinute de unitatea penitenciară provenite din contractele de prestări servicii cu ppl (bugetare & chirografare) ce determină, în caz de refuz de plată benevolă, atât competenţa organului de executare silită (executor fiscal sau judecătoresc) cât şi eventuala luare în debit sau continuarea demersurilor de executare silită a debitorilor;
• Situaţia debitelor care nu se mai pot recupera, al cărui cuantum este peste limita la care a fost atrasă răspunderea administratorului societăţii aflate în insolvenţă. Modul de scădere din contabilitate şi / sau de preluare în debit de către administraţiile financiare a întregului debit sau a diferenţei rămase de recuperat;
• Nefinalizarea sau prelungirea termenului de predare a lucrării de cadastru general, demarată în zona Străzii Tărpiului de către Primăria municipiului Bistriţa, având drept consecinţă, neînscrierea în cartea funciară a localităţii Bistriţa, a Pavilionului Administrativ de Comandă Corp A, la stadiul fizic existent.

 

 

 

6. Evenimente negative notabile

 

Evadare: 1 – în 16.12.1997 de la punctul de lucru SC THALIS SRL unde munceau 22 de deținuți la lucrări de recompartimentare a uni grajd..

Părăsire a locului de muncă: 1 – 2005 de la Șieu Măgheruș unde munceau 6 deținuți.

Tentativa de evadare din interiorul locului de deţinere din data de 02.05.2010.

Părăsirea punctului de lucru Mănăstirea „Izvorul tămăduirii” – Salva de către o persoană privată de libertate în data de 06.07.2010.

 

7. Bilanț contabil. Necesarul asigurat, cheltuieli

 

În anul 1991, din punct de vedere sintetic situația realizării veniturilor și cheltuielilor, se preyenta astfel:

• Total venituri planificate: 6000000 lei;
• Total venituri relizare: 8984049 lei;
• Prestări servicii: 8505074 lei
• GAZ: 419202 lei;
• Alte surse: 65.773 lei.

La aceste venituri se adaugă valoarea de 4389114 lei ce constituie sume debitoare la diverși agenți economici unde s-a prestat muncă cu deținuții, debite ce nu au putut fi încasate din cauza blocării conturilor în bancă.

Unitatea s-a încadrat în cotele de cheltuieli alocate.

În anul 1995, execuția bugetară, respectiv cheltuielile de personal și venituri a fost de 1754925900 lei, venituri în valoare de 266000000 lei.

În anul 1996 s-au realizat venituri de 304138634 lei, cheltuieli în sumă de 1656399652 lei.

La nivelul anului 1997 situația financiară situația financiară se prezintă astel:

• Venituri realizate 734187340 lei, cheltuieli 7034516783 lei.

În anul 1999, Penitenciarului Bistrița, i s-au alocat de la buget, prin subvenții, suma de 12224000000 lei, din care cheltuieli material 5985000000 lei, cheltuieli personal 6239000000 lei. S-au realizat venituri din autofinanțare de 2997389948 lei. Volumul total al cheltuielilor înregistrat la finele anului, a fost de 15221389948 lei.

In anul 2008, unitatea  s-a confruntat cu dificultăţi din punct de vedere financiar, fondurile necesare au fost solicitate dar alocaţiile bugetare nu au fost la nivelul solicitărilor.

Alocaţia bugetară de 11.134.732 lei a fost completata cu 1.308.213 lei, realizată din autofinanţare, destinaţiile fiind următoarele: 2.366.177 lei pentru cheltuieli de bunuri şi servicii, 9.357.786 lei pentru cheltuieli de personal, 720 lei pentru cheltuieli de capital reprezentând obţinere avize pentru obiectivul – Pavilion detenţie, 365.347 lei ajutoare trecere în rezervă şi indemnizaţie/stimulent creştere copil, 455 lei contribuţie asigurări sociale de sănătate pentru creştere copil şi 352.461 lei transferuri privind contribuţia de sănătate pentru persoanele private de libertate.

Execuţia bugetară s-a realizat prin  utilizare eficientă a fondurilor publice avute la dispoziţie.

Structura veniturilor extrabugetare realizate în sumă de 1.308.213 lei a fost următoarea: 1.105.586 lei  din prestări servicii cu persoanele private de libertate; 5.661  lei  din G.A.Z.; 196.966  lei din alte surse.

În contextul execuţiei bugetare pe anul 2008, s-a desfăşurat o permanentă acţiune de urmărire a încasării de către unitate a creanţelor. În acest scop, s-a analizat săptămânal, lunar şi trimestrial situaţia creanţelor neîncasate, dispunându-se apoi impulsionarea măsurilor de încasare a acestora prin mijloace legale şi, după caz, prin chemare la conciliere sau chemare în instanţă a clienţilor cu debite mai vechi de 60 de zile.

Pentru sumele neîncasate cu o vechime de peste 60 zile unitatea a  promovat, acţiuni în instanţă pentru 5 cazuri în valoare de 48.233  lei.

Faţă de cele de mai sus, ne propunem să continuăm eforturile până la recuperarea în totalitate a sumelor restante iar pe viitor să manifestăm mai multă atenţie la selecţionarea beneficiarilor.

În conformitate cu normele metodologice specifice, s-a organizat şi exercitat controlul financiar preventiv propriu. Astfel, s-a realizat:

– o bună gestiune financiară prin asigurarea legalităţii, regularităţii – economicităţii şi eficienţei în utilizarea fondurilor publice şi administrarea corespunzătoare a patrimoniului unităţii;

–   legalitatea şi regularitatea operaţiunilor fondurilor publice.

Având în vedere cele de mai sus, în cursul anului 2008 nu s-au înregistrat cazuri de refuz  de viză CFPP.

 

In anul 2009, unitatea  s-a confruntat cu dificultăţi din punct de vedere financiar, mai ales în prima parte a anului când  alocaţiile bugetare nu au fost la nivelul solicitărilor.

Alocaţia bugetară de 12.296.313 lei a fost completata cu 650.392 lei, realizată din autofinanţare, destinaţiile fiind următoarele: 2.856.936 lei pentru cheltuieli de bunuri şi servicii, 9.579.968 lei pentru cheltuieli de personal, 4.200 lei pentru cheltuieli de capital reprezentând dotări independente, 107.265 lei ajutoare trecere în rezervă şi indemnizaţie/stimulent creştere copil, 2.084 lei contribuţie asigurări sociale de sănătate pentru creştere copil şi 396.252 lei transferuri privind contribuţia de sănătate pentru persoanele private de libertate.

Structura veniturilor extrabugetare realizate în sumă de 650.392 lei a fost următoarea: 475.638 lei  din prestări servicii cu persoanele private de libertate;  174.754  lei din alte surse.

Execuţia bugetară s-a realizat prin  utilizare eficientă a fondurilor publice avute la dispoziţie respectând destinaţiile din bugetul de venituri şi cheltuieli alocat pentru anul 2009.

În contextul execuţiei bugetare pe anul 2009, s-a desfăşurat o permanentă acţiune de urmărire a încasării de către unitate a creanţelor. În acest scop, s-a analizat săptămânal, lunar şi trimestrial situaţia creanţelor neîncasate, dispunându-se apoi impulsionarea măsurilor de încasare a acestora prin mijloace legale şi, după caz, prin chemare la conciliere sau chemare în instanţă a clienţilor cu debite mai vechi de 60 de zile.

Pentru sumele neîncasate cu o vechime de peste 60 zile unitatea a  promovat, acţiuni în instanţă pentru un caz ( S.C. Casa de vis Bistriţa) în valoare de 61.406  lei.

Faţă de cele de mai sus, ne propunem să continuăm eforturile până la recuperarea în totalitate a sumelor restante, iar pe viitor să manifestăm mai multă atenţie la selecţionarea beneficiarilor.

În conformitate cu normele metodologice specifice, s-a organizat şi exercitat controlul financiar preventiv propriu. Astfel, s-a realizat:

– o bună gestiune financiară prin asigurarea legalităţii, regularităţii – economicităţii şi eficienţei în utilizarea fondurilor publice şi administrarea corespunzătoare a patrimoniului unităţii;

–   legalitatea şi regularitatea operaţiunilor fondurilor publice.

Având în vedere cele de mai sus, în cursul anului 2009 s-au acordat un număr de 8.232 vize şi nu s-au înregistrat cazuri de refuz  de viză CFPP.

 

Îmbucurător este faptul că în contextul economic al anului 2010 (an de criză), unitatea nu s-a confruntat cu dificultăţi din punct de vedere financiar în plata drepturilor salariale ale personalului şi a furnizorilor de bunuri şi prestări de servicii către unitate. Astfel, la finele anului 2010, unitatea înregistrează obligaţii de plată doar către furnizorii de utilităţi aferent consumului lunii decembrie 2010.

Alocaţia bugetară de 11.488.009 lei a fost completată cu suma de 858.051 lei, realizată din autofinanţare, destinaţiile fiind următoarele: 2.469.179 lei pentru cheltuieli de bunuri şi servicii, 9.224.003 lei pentru cheltuieli de personal, 178.501 lei pentru cheltuieli de capital reprezentând dotări independente şi studii fezabilitate construcţii, 61.911 lei ajutoare trecere în rezervă şi indemnizaţie/stimulent creştere copil, 670 lei contribuţie asigurări sociale de sănătate pentru creştere copil şi 411.796 lei transferuri privind contribuţia de sănătate pentru persoanele private de libertate.

Structura veniturilor extrabugetare realizate în sumă de 858.051 lei a fost următoarea: 683.650 lei  din prestări servicii cu persoanele private de libertate; 27.210 lei din închirieri spaţii şi 147.191  lei din alte surse. Faţă de bugetul aprobat veniturile proprii au fost realizate în procent de 99,69% . Deşi am traversat un an de criză solicitările de prestări de servicii cu forţa de muncă specială au crescut faţă de anul 2009, astfel că veniturile proprii încasate în anul 2010 au fost mai mari cu suma de 141.532 lei în procent de 131,93%

Execuţia bugetară s-a realizat prin  utilizare eficientă a fondurilor publice avute la dispoziţie respectând destinaţiile din bugetul de venituri şi cheltuieli alocat pentru anul 2010.

În contextul execuţiei bugetare pe anul 2010, s-a desfăşurat o permanentă acţiune de urmărire a încasării de către unitate a creanţelor. În acest scop, s-a analizat săptămânal, lunar şi trimestrial situaţia creanţelor neîncasate, dispunându-se apoi impulsionarea măsurilor de încasare a acestora prin mijloace legale şi, după caz, prin chemare la conciliere sau chemare în instanţă a clienţilor cu debite mai vechi de 60 de zile.

Pentru sumele neîncasate cu o vechime de peste 60 zile unitatea a  demarat procedura judiciară specială a insolvenţei, pentru un debitor ( S.C. Casa de vis Bistriţa) în valoare de 53.810 lei şi în executare silită un debitor ( SC Fratelo Pet Grup SRL Bistriţa) pentru suma de 11.947 lei.

Faţă de cele de mai sus, ne propunem să continuăm eforturile până la recuperarea în totalitate a sumelor restante, iar pe viitor să manifestăm mai multă atenţie la selecţionarea beneficiarilor.

În conformitate cu normele metodologice specifice, s-a organizat şi exercitat controlul financiar preventiv propriu. Astfel, s-a realizat:

– o bună gestiune financiară prin asigurarea legalităţii, regularităţii – economicităţii şi eficienţei în utilizarea fondurilor publice şi administrarea corespunzătoare a patrimoniului unităţii;

–   legalitatea şi regularitatea operaţiunilor fondurilor publice.

Având în vedere cele de mai sus, în cursul anului 2010 s-au acordat un număr de 18.714 vize şi nu s-au înregistrat cazuri de refuz  de viză CFPP.

 

La nivelul anului 2011, bugetul alocat unităţii noastre a fost constituit din 12.767.782 lei subvenţii de la bugetul de stat si 1.140.215 lei din venituri proprii, ceea ce reprezintă un total de 13.907.997 lei, cu 12,62% mai mult fata de cel alocat in anul 2010. Acesta creştere a fost determinata de majorarea cu 11,13% a alocaţiilor bugetare si cu 32,47% a veniturilor proprii;

Veniturile proprii încasate în anul 2011, au fost mai mari faţă de 2010 cu suma de 267.598 lei, în procent de 31,19%;

Execuţia bugetară s-a realizat prin utilizarea eficientă a fondurilor publice avute la dispoziţie respectându-se destinaţiile din bugetul de venituri si cheltuieli alocat pentru 2011;

Deşi principala problema a bugetului alocat iniţial pentru anul 2011 a constituit-o subfinanţarea titlului II „Bunuri si servicii”, printr-o monitorizare permanentă şi eficientă a alocaţiilor bugetare aferente acestui titlu, a determinat ca  la finele anului 2011 unitatea să nu înregistreze datorii către furnizori, doar către cei de utilităţi, la fel ca la finele anului 2010.

 

La nivelul anului 2012, bugetul alocat unităţii noastre a fost constituit din 14.094.040 lei subvenţii de la bugetul de stat si 1.182.925 lei din venituri proprii, ceea ce reprezintă un total de 15.276.965 lei, cu 9,85% mai mult fata de cel alocat in anul 2011. Această creştere a fost determinată de majorarea cu 10,39% a alocaţiilor bugetare şi cu 3,75% a veniturilor proprii;

Veniturile proprii încasate în anul 2012, au fost mai mari faţă de 2011 cu suma de 37.365 lei, în procent de 3,28%;

Execuţia bugetară s-a realizat prin utilizarea eficientă a fondurilor publice avute la dispoziţie respectându-se destinaţiile din bugetul de venituri si cheltuieli alocat pentru 2012;

Deşi principala problema a bugetului alocat iniţial pentru anul 2012 a constituit-o subfinanţarea titlului II „Bunuri si servicii”, printr-o monitorizare permanentă şi eficientă a alocaţiilor bugetare aferente acestui titlu s-a reuşit funcţionarea în condiţii normale a activităţii. Cele mai mari probleme privind asigurarea fondurilor necesare au fost înregistrate în trimestrul IV 2012, perioada în care au fost acoperite parţial doar fondurile pentru utilităţi şi hrană persoane private de libertate. Cu toate acestea  la finele anului 2012 unitatea s-a înregistrat cu datorii doar către furnizorii utilităţi, la fel ca la finele anului 2011.

 

La nivelul anului 2013, bugetul alocat unităţii noastre a fost constituit din 16.304.521 lei subvenţii de la bugetul de stat si 1.337.100 lei din venituri proprii, ceea ce reprezintă un total de 17.641.621 lei, cu 14,48% mai mult față de cel alocat în anul 2012. Această creştere a fost determinată de majorarea cu 15,68% a alocaţiilor bugetare şi cu 13,03% a veniturilor proprii;

Veniturile proprii încasate în anul 2013, au fost mai mari faţă de 2012 cu suma de 150.021 lei, în procent de 12,74%;

Execuţia bugetară s-a realizat prin utilizarea eficientă a fondurilor publice avute la dispoziţie respectându-se destinaţiile din bugetul de venituri si cheltuieli alocat pentru 2013;

Deşi principala problema a bugetului alocat iniţial pentru anul 2013 a constituit-o subfinanţarea titlului II „Bunuri si servicii”, printr-o monitorizare permanentă şi eficientă a alocaţiilor bugetare aferente acestui titlu s-a reuşit funcţionarea în condiţii normale a activităţii. Cele mai mari probleme privind asigurarea fondurilor necesare au fost înregistrate în trimestrele II și III, perioada în care au fost acoperite parţial doar fondurile pentru utilităţi şi hrană persoane private de libertate, fapt ce a condus la calculul de penalități de către furnizorii de utilități în sumă de 3.130 lei. Cu toate acestea  la finele anului 2013 unitatea s-a înregistrat cu datorii doar către furnizorii utilităţi, la fel ca la finele anului 2012.

Ca urmare a modificărilor la Legea 571/2003 – Codul fiscal, în luna noiembrie 2013 au fost recuperată acciza la consumul de gaze naturale pe o perioadă de 3 ani, în sumă de 40.654 lei, sumă care a fost virată și utilizată la alte articole bugetare de strictă necesitate.

 

La nivelul anului 2014, bugetul alocat unităţii noastre a fost constituit din 16.405.055 lei subvenţii de la bugetul de stat si 1.787.320 lei din venituri proprii, ceea ce reprezintă un total de 18.192.375 lei, cu 3,12% mai mult față de cel alocat în anul 2013. Această creştere a fost determinată de majorarea cu 0,62% a alocaţiilor bugetare şi cu 33.67% a veniturilor proprii;

Veniturile proprii încasate în anul 2014, au fost mai mari faţă de 2013 cu suma de 344.826 lei, în procent de 25,97%;

Execuţia bugetară s-a realizat prin utilizarea eficientă a fondurilor publice avute la dispoziţie respectându-se destinaţiile din bugetul de venituri si cheltuieli alocat pentru 2014, procentul de realizare fiind de 99,32%;

La finele anului 2014 unitatea s-a înregistrat cu datorii doar către furnizorii utilităţi, la fel ca la finele anului 2013.

Ca urmare a modificărilor legislative în cursul anului 2014, vizând exceptarea de la plată a rovignetelor pentru mijloacele de transport aparținând ANP a fost recuperată suma de 1.033 lei.

 

La nivelul anului 2015, bugetul alocat unităţii noastre a fost constituit din 17.808.813 lei subvenţii de la bugetul de stat si 1.844.871 lei din venituri proprii, ceea ce reprezintă un total de 19.653.684 lei, cu 8% mai mult față de cel alocat în anul 2014. Această creştere a fost determinată de majorarea cu 8,55% a alocaţiilor bugetare şi cu 3,22% a veniturilor proprii;

Veniturile proprii încasate în anul 2015, au fost mai mici  faţă de 2014 cu suma de 37.148 lei, în procent de 2,22%;

Execuţia bugetară s-a realizat prin utilizarea eficientă a fondurilor publice avute la dispoziţie respectându-se destinaţiile din bugetul de venituri si cheltuieli alocat pentru 2015, procentul de realizare fiind de 99,71%;

La finele anului 2015 unitatea s-a înregistrat cu datorii doar către furnizorii utilităţi, la fel ca la finele anului 2014;

În cursul anului 2015, unitatea a fost partener în cadrul unui proiect cu finanțare din fonduri externe nerambursabile – LIN 2013 „Libertate prin integrare”, având un buget alocat în sumă de 185.000 lei, proiect care a fost finalizat în luna octombrie 2015.

 

8. Numele directorilor și al locțiitorilor, medicului șef și perioada de îndeplinire a atribuțiilor

 

Directori: –   Petre Roman 1991-1997

• Constantin Ionițoaia 1997-2007

• Lucian Siman 2008 – prezent

Directori adjuncții:

• Constantin Ionițoaia1991-1997
• Ioan Iuga 1997-2007
• Alexandrina Gavrilaș

Medici șef:

–     Radu Caizer 1992-1994

• Leon Anca 1995 – 1996
• Gheorghe Dinica 1995 – 1999
• Leon Anca 2000 – 2015.