Instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, începând cu data de 16.03.2020, a impus, în sarcina unităţilor subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, implementarea unor măsuri de primă urgenţă, cu implicaţii directe asupra persoanelor private de libertate şi aparţinătorilor acestora.

         Astfel, în conformitate cu prevederile art. 47 din Decretul privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 212 din 16 Martie 2020,

• exercitarea dreptului de a primi vizite

• exercitarea dreptului la vizită intimă

• exercitarea dreptului de a primi bunuri prin sectorul vizită

• punerea în aplicare a recompenselor constând în permisiunea de ieşire din penitenciar

se suspendă pe durata instituirii stării de urgentă pe teritoriul României.

       Având în vedere faptul că, încă de la finele lunii februarie 2020, au existat premisele unui potenţial risc de natură epidemiologică, Administraţia Naţională a Penitenciarelor a adoptat o atitudine preventivă şi orientată către interesul superior al persoanelor custodiate şi angajaţilor, procedând la elaborarea şi remiterea, spre imediată aplicare, în unităţile penitenciare, a unui Plan de măsuri în vederea prevenirii îmbolnăvirii şi răspândirii infecţiei cu virusul SARS-CoV-2 în rândul personalului şi al persoanelor private de libertate.

      Setul de măsuri a fost actualizat periodic şi adaptat dinamicii virusului SARS-CoV-2 la nivel naţional, în paralel cu respectarea hotărârilor Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, şi a presupus implementarea graduală a unor măsuri de reducere/limitare a interacţiunii persoanelor private de libertate cu mediul exterior, în vederea prevenirii extinderii riscului epidemiologie Totodată, măsurile au vizat şi angajaţii unităţilor penitenciare, avându-se în vedere excluderea tuturor ipotezelor de răspândire a virusului SARS-CoV-2 şi, implicit, respectarea obligaţiei de a proteja viaţa, integritatea corporală şi sănătatea, atât a persoanelor private de libertate custodiate şi a personalului, cât şi, prin extensie, a societăţii civile.

      Astfel, la începutul lunii în curs, exercitarea dreptului la vizită intimă, punerea în aplicare a recompenselor constând în permisiunea de ieşire din penitenciar, derularea activităţilor de reintegrare socială cu colaboratori externi sau a celor susţinute în comunitate, precum şi desfăşurarea activităţilor lucrative în afara locurilor de deţinere, la beneficiari, au fost suspendate, promovând conduita preventivă necesară protejării celor peste 20.000 de deţinuţi custodiaţi şi a celor peste 12.000 de poliţişti de penitenciare care asigură funcţionarea sistemului administraţiei penitenciare, în condiţii de siguranţă şi legalitate. În acelaşi context, exercitarea dreptului de a primi vizite s-a realizat doar cu dispozitiv de separare, urmărindu-se evitarea oricărui contact cu persoane din exteriorul locurilor de deţinere, în lipsa unei garanţii de protejare a vieţii şi sănătăţii persoanelor custodiate şi a personalului.

     Pe de altă parte, având în vedere caracterul restrictiv al măsurilor adoptate, s-a urmărit menţinerea şi promovarea unui climat custodial favorabil executării pedepselor privative de libertate, prin extinderea posibilităţilor de dialog, schimb de informaţii şi suport emoţional între persoanele custodiate şi aparţinători. Astfel, sfera drepturilor la convorbiri telefonice, la comunicări on-line şi la informare a fost suplimentată, acordându-se o atenţie sporită confortului psihic al persoanelor custodiate şi necesităţilor de ordin social, informaţional şi afectiv.

     Măsurile cu caracter preventiv adoptate, gradual şi în conformitate cu hotărârile factorilor decidenţi de la nivel national, până la momentul decretării stării de urgenţă, au permis protejarea vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii persoanelor private de libertate, aparţinătorilor şi poliţiştilor de penitenciare, până la data prezentei, în sistemul penitenciar, nefiind înregistrate cazuri de îmbolnăviri cu virusul SARS-CoV-2.

     Măsurile prezentate se înscriu în linia de intervenţie avansată inclusiv la nivelul sistemelor penitenciare partenere, în ţări precum Austria, Cehia, Franţa, Israel, Italia, Polonia, Slovacia, Slovenia, Lituania, Scoţia, Letonia, Ungaria, astfel că iniţiativele cu caracter de prevenţie ale sistemului penitenciar din România nu sunt singulare. În acest sens, exemplificăm demersurile întreprinse de câteva dintre sistemele penitenciare ale statelor anterior amintite, în procesul defensiv/ofensiv impus de acest context epidemiologic global:

AUSTRIA

• Începând cu data de 16.03.2020, toate vizitele au fost anulate;

• Nu se mai acordă permisiuni de ieşire din penitenciar;

• Dacă există deţinuţi ce se întorc din permisiuni, aceştia vor fi plasaţi în carantină timp de 14 zile;

• Transferurile între penitenciare se efectuează respectând normele de igienă, cele ce nu sunt necesare nu se vor mai efectua.

FRANŢA

• Nu mai sunt acceptaţi următorii vizitatori: femei însărcinate, minori, persoane cu vârste de peste 70 ani sau persoane cu boli cronice sau dificultăţi respiratorii;

• Persoanele cu vârste de peste 70 de ani, cele cu boli cronice sau dificultăţi respiratorii şi femeile gravide nu mai primesc vizite;

• Suspendarea activităţilor sociale, educative sau sportive în afara locurilor de deţinere;

• Suspendarea activităţilor religioase;

• Transferurile sunt suspendate, cu excepţia celor făcute din motive de siguranţă. LITUANIA

• Toate vizitele în interior şi în exterior sunt anulate, toate evenimentele amânate; sunt oferite informaţii şi instruiri privind coronavirusul, atât deţinuţilor cât şi angajaţilor.

SLOVACIA

• Începând cu data de 09.03.2020, sunt anulate următoarele:

1. Activităţile organizate în orice tip de unitate penitenciară;

2. Vizitele în penitenciare;

• Începând cu 06.03.2020, toate vizitele au fost anulate (excepţie fac activităţile oficiale);

• Începând cu 06.03.2020, munca în afara penitenciarului a fost anulată.

        Prezentele precizări urmăresc corecta informare a aparţinătorilor persoanelor private de libertate pe care sistemul penitenciar din România le custodiază şi faţă de care are obligaţia întreprinderii tuturor măsurilor necesare în vederea protejării vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii.

       Situaţia epidemiologică actuală, răspândirea accelerată a virusului SARS-CoV-2, precum şi riscul asociat colectivităţilor, deci, implicit, efectivelor de deţinuţi, justifică şi impune adoptarea acestor măsuri absolut necesare, în pofida caracterului restrictiv şi a potenţialului disconfort cauzat părţilor implicate.

       Prevenirea impune, prin definiţie, „evitarea unui rău prin măsuri luate la timp”, iar pasivitatea, în sensul neadoptării măsurilor necesare la nivelul unui sistem de

tipul celui penitenciar, de altfel un mediu închis şi propice răspândirii oricărui agent patogen, poate produce efecte negative în sens extins.

       Prin măsurile adoptate progresiv, precum şi prin cele stabilite de Preşedintele României, în Decretul privind instaurarea stării de urgenţă pe teritoriul României, începând cu data de 16.03.2020, sistemul penitenciar se aliniază cauzei naţionale de protejare a întregii populaţii şi de limitare a efectelor negative ale pandemiei cauzate de virusul SARS-CoV-2 la nivel mondial.

       Astfel, facem apel la înţelegere, calm şi responsabilitate, suportul şi încrederea acordate sistemului administraţiei penitenciare de către aparţinătorii persoanelor private de libertate, în această perioadă care necesită un efort conjugat, fiind esenţial pentru menţinerea unui mediu de detenţie sigur şi a unei stări de spirit corespunzătoare în rândul persoanelor private de libertate.

      Mai jos, regăsiţi redat textul articolului 47, punctele (1)-(4) din Decretul semnat de Preşedintele României, domnul Klaus lohannis, privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 212 din 16 Martie 2020, Act nr. 195/16 Martie 2020, prin care sunt dispuse o serie de măsuri de primă urgenţă, cu aplicabilitate directă pentru persoanele private de libertate aflate în locuri de deţinere în subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor:

Art. 47

      (1) In executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate, exercitarea dreptului de a primi vizite, exercitarea dreptului la vizită intimă, exercitarea dreptului de a primi bunuri prin sectorul vizită, cât şi recompensele constând în permisiunea de ieşire din penitenciar se suspendă.

      (2) Pentru menţinerea legăturii cu mediul suport se majorează durata şi numărul de convorbiri pentru persoanele condamnate aflate în regimul de maximă siguranţă, la maximum 45 minute pe zi, iar pentru persoanele condamnate aflate în regim închis, semideschis, deschis, regim provizoriu sau pentru cei care nu au regimul stabilit, la maximum 75 minute pe zi. Dreptul deţinuţilor la convorbiri on-line, indiferent de situaţia disciplinară şi periodicitatea legăturii cu familia, se suplimentează corespunzător numărului de vizite la care au dreptul conform regimului de executar.

      (3)Persoanele condamnate clasificate în regimul semideschis şi deschis pot executa pedeapsa în camere de deţinere permanent închise şi asigurate.

      (4)Pentru minorii privaţi de libertate care nu au un reprezentant legal, medicul curant al locului de deţinere acţionează ca reprezentantul legal, exclusiv pentru acordarea asistenţei medicale şi a măsurilor de prevenţie.

· În peisajul instituţiilor de profil, Centrul Educativ Buziaş constituie o premieră naţională, prin modul de organizare creând premisele de a transforma centrul într-o comunitate educaţională care să pună accentul nu pe izolarea persoanei internate, ci pe protecţia şi recuperarea acesteia într-un mediu securizant, cu valenţe educative fiind dat în folosinţă în iulie 2004.

 · Cu o structura arhitectonică unică în sistemul penitenciar românesc, centrul este format din 19 pavilioane destinate: cazării persoanelor internate (8 pavilioane de cazare), activităţilor de şcolarizare, calificare, sală de mese şi bucătărie, bibliotecă, cluburi, săli şi terenuri de sport, un pavilion pentru cazarea părinţilor care vin în vizită, clădiri administrative şi alte spaţii utilitare. Capacitatea totală a centrului este de 184 de locuri. Cele patru pavilioane de cazare sunt tip duplex, fiecare având cinci camere cu trei sau patru locuri, grup sanitar propriu, asigurând un spaţiu de viaţă tip familial, în care individualitatea şi intimitatea minorilor și tinerilor lllsunt respectate.

· Centrul Educativ Buziaş este o instituţie semi-deschisă mixtă a cărei organizare permite persoanelor internate să desfăşoare activităţi atât într-un mediu închis (în interiorul instituţiei) cât şi într-unul deschis (în comunitate), alături de tineri de aceeaşi vârstă, asigurându-li-se astfel o reintegrare treptată în comunitate.

· Centrul Educativ Buziaş acordă asistenţă educaţională şi psihosocială minorilor și tinerilor delincvenţi din 21 judeţe ale ţării (Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Caraş-Severin , Cluj, Dolj, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Maramureş, Mureș, Olt,  Teleorman, Timiş, Mehedinţi, Satu-Mare, Sălaj, Sibiu, Vâlcea) și minorelor respectiv tinerelor, sancționate cu măsura educativă a internării într-un centru educativ din toate cele 41 județe ale țării și municipiul București.

· Centrul Educativ Buziaş este destinat resocializării persoanelor ce au săvârșit fapte penale în perioada minoratului şi cărora li s-a aplicat măsura educativă a internării într-un centru educativ.

· Centrul Educativ Buziaş are ca scop principal asigurarea educaţiei şi asistenţei minorilor și tinerilor în vederea dezvoltării unor deprinderi şi atitudini necesare reintegrării sociale.

 · Centrul Educativ Buziaş funcţionează în baza Legii  254/2013 privind executarea pedepselor si a  măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal .