Modele de bună practică

Exemple concrete, care susţin dinamizarea abordărilor privind reintegrarea socială a deţinuţilor, sunt bunele practici identificate în cadrul unităţilor penitenciare subordonate. Acestea reprezintă atât iniţiative independente, de sine-stătătoare, concretizate prin activităţi desfăşurate în plan local sau regional, cât şi rezultate ale transpunerii în practică a unor proiecte naţionale, promovate de către direcţia de specialitate din administraţia centrală.

În acest sens, corespunzător domeniului educaţie, evocăm următoarele modele de bună practică:

• Proiectul „Formare de formatori în mediul penitenciar”, din cadrul Programului ERASMUS Plus, acţiunea KA1 – Educaţia adulţilor, finanţat de către Comisia Europeană – la finalul anului curent, 80 persoane private de libertate vor finaliza programul de formare a abilităţilor de leadership (Craiova, Colibaşi, CD Craiova);
• Proiectul „Biblioteca vie” – vizează combaterea stereotipurilor şi prejudecăţilor despre mediul de detenţie, personalul de penitenciar şi persoanele deţinute, stimularea comunicării şi diminuarea distanţei sociale dintre sistemul penitenciar şi comunitate. Evenimentul se derulează în locaţii dintre cele mai diverse – parcuri, biblioteci, universităţi, pieţe municipale, centre comerciale, pentru a fi cât mai aproape de public, bucurându-se de o amplă reflectare în mass-media naţională, precum şi pe site-urile organizaţiilor de profil;
• Concursul de talente „Vedete după gratii” – desfăşurat cu sprijinul Teatrului Naţional Cluj-Napoca (lumini, recuzită); se derulează în mod piramidal, începând cu patru etape de preselecţie, semifinale şi marea finală, fiecare etapă beneficiind de un public numeros alcătuit din persoane private de libertate susţinători ai concurenţilor;
• Concursul de creaţie literară, teatru şi competiţii sportive „Punţi între ziduri” – opt ediţii desfăşurate, constând în derularea unor activităţi cultural-artistice şi sportive, menite să demonstreze rolul de garant al unităţii de detenţie, în direcţia respectării drepturilor omului, precum şi pe acela de partener social în reintegrarea persoanelor private de libertate;
• Expoziţia naţională de artă plastică „Penitenţă, Artă şi Speranţă” – aflată anul acesta la cea de-a patra ediţie (organizată, anterior, în colaborare cu Uniunea Artiştilor Plastici, Filiala Deva, iar anul acesta, în parteneriat cu Teatrul de Artă Deva);
• Festivalul Naţional Interpenitenciar „Interfest” – vizează medierea contactului persoanelor private de libertate din unităţile penitenciare din ţară, cu reprezentaţi ai administraţiei publice locale şi centrale, ai instituţiilor şi organizaţiilor neguvernamentale ale căror activitate vizează domeniul reintegrării sociale;
• Olimpiada deţinuţilor – două ediţii, organizate de Penitenciarul Colibaşi, în parteneriat cu Centrul Cultural Mioveni, Primăria Oraşului Mioveni, CS Mioveni, Clubul Sportiv Dacia Mioveni 2012, Clubul Sportiv Darts Mioveni, Liceul Tehnologic de Construcţii de Maşini din Mioveni, Art Creative Piteşti, Centrul de Tip Familial Găvana şi Vel Pitar, precum şi alţi colaboratori şi parteneri ai penitenciarului; manifestarea constă în competiţii sportive, respectiv fotbal, tenis de masă şi darts;
• „Cupa libertăţii” – competiţie de minifotbal, organizată cu participarea liceelor din comunitate şi a echipei de tineri din penitenciar;
• Competiţii sportive de power-lifting;
• Campionatul naţional de şah;
• Campionate regionale de fotbal;
• Activitatea de informatizare a bibliotecilor, prin aplicarea codurilor de bare pentru cărţi.
• Concursul regional de interpretare muzicală „Sing, Sing”;
• Proiectul „Creaţie şi recreaţie” – atelier ocupaţional în comunitate, desfăşurat cu participarea unor voluntari elevi şi studenţi;
• Simpozionul Internaţional „Şcoala – principalul mijloc de păstrare a sufletului în mediul penitenciar”, organizat de către Şcoala Gimnazială Nr. 22, Bacău, în parteneriat cu Casa Corpului Didactic „Grigore Tăbăcaru”, Bacău, Asociaţia pentru Promovarea Învăţământului European Bacău, Penitenciarul Bacău, Universitatea Vasile Alecsandri, Bacău, Asociaţia TART, Asociacion Cultural Euroaccion-Murcia (Spania) şi Facultatea de Psihologie şi Psihopedagogie – Universitatea din Chişinău; s-a desfăşurat în mai a.c. şi a inclus worhsop-uri, sesiuni de comunicări şi prezentări de articole ştiinţifice relevante pentru asistenţa acordată în sistemul penitenciar;
• Dezbatere pe tema prevenirii delincvenţei juvenile organizată în cadrul Programului „Săptămâna altfel”;
• Expoziţii cu obiecte confecţionate de persoanele private de libertate;
• Activităţi în cadrul Programului „Şcoala altfel” – desfăşurate în comunitate sau în interiorul penitenciarului.

În domeniul asistenţei psihosociale enumerăm, ca exemple de bună practică:

• Promovarea unui model inovativ în cadrul demersurilor de reintegrare socială, care vizează întărirea şi armonizarea relaţiilor cu familia, în principal prin activităţi desfăşurate în comun de către părinţi şi copiii acestora în cadrul comunităţii  (Programele: „O zi cu tata”, „O zi cu mama”);
• Programul „Dependent de libertate” – vizează prevenirea consumului de droguri în rândul elevilor de liceu prin campanii de conştientizare şi informare asupra fenomenului consumului de droguri şi a serviciilor existente în reţeaua comunitară, cu participarea persoanelor private de libertate, foste consumatoare de droguri;
• Noile reglementări execuţional-penale au promovat dreptul la comunicări on-line, dezvoltând, astfel, o nouă abordare în ceea ce priveşte relaţia cu exteriorul a deţinuţilor, caracterizată de o anumită flexibilitate faţă de deţinuţii cu grad ridicat de vulnerabilizare sau identificaţi cu nevoi, cărora li se oferă posibilităţi îmbunătăţite de a menţine contactul cu familia şi/sau aparţinătorii;
• Comunităţile terapeutice antidrog, din Penitenciarele Jilava, Rahova şi Târgşor, create în cadrul unui proiect norvegian, funcţionează pe principiile dezvoltării sociale durabile. Fiind create prin măsuri pozitive de acţiune şi alocare de resurse, comunităţile terapeutice oferă un cadru moral şi etic, precum şi contextul favorabil dezvoltării personale, cu accent pe exemple şi modele pozitive, care pot produce o schimbare de atitudine, cu privire la traficul şi consumul de droguri, la persoanele care au executat pedepse privative de libertate. Totodată, sunt create premisele pentru o planificare a perioadei de detenţie, ghidată de proceduri de lucru şi un plan de tratament, care să conducă la creşterea şanselor de reintegrare socială a persoanelor foste consumatoare de droguri care au comis infracţiuni;
• Proiectul Înfiinţarea unui centru terapeutic pentru femei în cadrul Penitenciarului Gherla – Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014 RO23 – Servicii corecţionale, inclusiv sancţiuni non-privative de libertate. Comunitatea terapeutică este destinată femeilor private de libertate cu afecţiuni psihice şi este amenajată în cadrul Penitenciarului Gherla, fiind dotată cu cluburi, camere de deţinere, cabinete psihologice şi spaţii destinate activităţilor de reintegrare socială. De asemenea, au fost elaborate 3 protocoale clinice (pentru asistarea femeilor private de libertate diagnosticate cu depresie sau cu anxietate ori cu tulburări de personalitate) şi un program pentru optimizare personală;
• Strategia Naţională de Reintegrare Socială a persoanelor private de libertate, 2015 –2019, a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 389/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 532 din 16 iulie 2015. Strategia reprezintă o nouă abordare, orientată, deopotrivă, către persoana privată de libertate şi către finalizarea demersurilor de incluziune socială, iniţiate încă din perioada de detenţie, prin contribuţia instituţiilor publice şi organizaţiilor nonguvernamentale, care pot activa în domeniul asistenţei postpenale. Astfel, factorilor instituţionali şi comunitari le revine un rol esenţial şi activ, în raport cu dezideratul reintegrării sociale a persoanelor ce au antecedente penale.

Instrumentul prin care se asigură implementarea Strategiei este Planul Naţional de Implementare, care conţine obiectivele strategice, obiectivele specifice, activităţile, termenele de realizare, responsabilii, resursele şi indicatorii de rezultat. Susţinerea şi monitorizarea implementării prevederilor Strategiei se realizează de către Comisia Interministerială, fiind analizat, periodic, gradului de atingere a obiectivelor stabilite.