Complementar prevenirii săvârşirii de noi infracţiuni, un rol esențial al serviciului penitenciar este acela al pregătirii persoanelor private de libertate pentru perioada post-detenție, prin formarea unei atitudini corecte faţă de regulile de convieţuire socială şi faţă de muncă.
Pentru succesul componentei de reintegrare socială, este necesar concursul comunităților locale, în dubla lor calitate: de parteneri ai serviciului penitenciar și de beneficiari ai întregului proces de reintegrare socială a persoanelor private de libertate sau care au executat pedepse privative de libertate. De altfel, Administrația Națională a Penitenciarelor este preocupată de dezvoltarea unor colaborări cu reprezentanți ai societății civile implicați în preluarea persoanelor care se liberează, și care pot oferi servicii integrate în scopul depășirii, cu succes, a perioadei critice post-detenție.
În acest context, în data de 2 aprilie a.c., la sediul Centrului de incluziune socială Prison Fellowship din Cluj, s-a desfășurat întâlnirea de lucru U găzduită de reprezentanții Fundației Prison Fellowship România (unul dintre partenerii tradiționali ai sistemului penitenciar) și reprezentanții desemnați ai penitenciarelor Aiud, Baia Mare, Bistrița, Gherla, Oradea, Satu Mare, Centrului Educativ Buziaș, Centrului de Detenție Craiova, Penitenciarul-Spital Dej, aparatului central al Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Întâlnirea de lucru a avut ca obiectiv identificarea oportunităților de extindere a serviciilor oferite de Centrul de incluziune socială PFR Cluj persoanelor private de libertate care se liberează din așezăminte de detenție aflate în zone administrativ teritoriale apropiate.
Centrul dispune de o dotare materială generoasă și are o capacitate de cazare de aproximativ 60 de locuri. În cadrul centrului, se oferă servicii de consiliere psihosocială pentru cultivarea abilităților și valorilor prosociale, însușirea deprinderilor necesare unei vieți independente, dar și de suport pentru integrarea profesională (cursuri de calificare, găsirea unui loc de muncă etc.) și sprijin în găsirea unei locuințe.
În continuare, pentru susținerea dezideratului de asigurare a unui continuum de servicii sociale și intervenții specifice persoanelor private de libertate, în scopul prevenirii riscului de excluziune socială, Strategia naţională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate, 2020-2024, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 430/2020, își propune crearea unui cadru instituțional necesar reintegrării sociale a deținuților, prin evidențierea rolului activ al factorilor instituționali, dar și comunitari, în vederea operaționalizării principiilor promovate în exercițiul strategic anterior.
Astfel, în data de 6 aprilie a.c., va avea loc a patra întâlnire a Comitetului interministerial pentru coordonarea și implementarea prevederilor Strategiei, alcătuit din reprezentanți ai tuturor instituțiile partenere: Ministerul Justiției, Administrația Națională a Penitenciarelor, Direcția de Probațiune, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Sănătății.
Având ca scop reintegrarea funcțională a persoanelor private de libertate în mediul familial, în comunitate și pe piața muncii, prin consolidarea, optimizarea și extinderea mecanismelor legale și procedurale necesare, Strategia promovează dezvoltarea capacității instituțiilor responsabile și creșterea eficienței intervențiilor derulate, în vederea facilitării asistenței post-detenție la nivel sistemic.
Ținând cont de faptul că pregătirea pentru liberare și creșterea șanselor de reintegrare sunt în mare măsură condiționate de formarea competențelor necesare facilitării accesului pe piața muncii, la nivelul instituției noastre, în strânsă colaborare cu Ministerul Educației și Cercetării, respectiv Ministerul Muncii și Protecției Sociale, se urmărește dezvoltarea cadrului legislativ care să permită asigurarea condițiilor necesare accesului deținuților la învățământul dual și evaluarea și certificarea competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale, ca modalități complementare, de pregătire a reîntoarcerii în comunitate.
