Una dintre bunele practici evidenţiate la nivelul sistemului penitenciar, a constat în aprobarea Strategiei Naţionale de Reintegrare Socială a Persoanelor Private de Libertate, 2015 – 2019, prin Hotărârea Guvernului nr. 389/2015. Dincolo de succesul eforturilor de promovare, întreprinse de către direcţia de specialitate în ultimii ani, aprobarea acestui document strategic atrage responsabilitatea cointeresării tuturor partenerilor instituţionali pentru implementarea Planului naţional al strategiei. Primii paşi, în acest sens, vizează: (mai mult…)

Complementar demersurilor de extindere şi diversificare a ofertei de activităţi şi programe educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, un loc prioritar a fost acordat componentei de stimulare motivaţională. Un important demers a fost reprezentat, în acest context, de aplicarea Sistemului de creditare a participării persoanelor private de libertate la activităţi şi programe educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, la activităţi lucrative, precum şi pentru prevenirea situaţiilor de risc. Promovarea Sistemului de creditare a avut în vedere faptul că, în recuperarea psihosocială a persoanelor care au săvârşit infracţiuni, intervenţia directă asupra factorului motivaţional constituie o premisă favorabilă schimbării comportamentale, iar motivaţia extrinsecă susţine procesul de internalizare a valorilor sociale şi morale, pe fondul respectării normelor juridice. (mai mult…)

Luând în considerare măsura semnificativă în care volumul şi calitatea resurselor umane disponibile la nivelul structurilor de reintegrare socială, influenţează eficienţa activităţilor şi programelor desfăşurate cu persoanele private de libertate, una dintre principalele direcţii de acţiune promovate la nivelul sistemului penitenciar vizează extinderea colaborărilor cu asociaţiile şi organizaţiile societăţii civile. Astfel, unităţile de detenţie subordonate, sunt permanent susţinute şi încurajate să îşi dezvolte reţeaua de parteneri instituţionali, prin capacitarea voluntarilor şi implicarea reprezentanţilor instituţiilor publice cu atribuţii conexe reintegrării sociale a persoanelor care au săvârşit infracţiuni. Edificatoare este, în acest sens, trecerea în revistă a modelelor de bună practică enumerate anterior care, în majoritate, s-au concretizat şi au luat amploare, cu sprijinul colaboratorilor externi. (mai mult…)

Exemple concrete, care susţin dinamizarea abordărilor privind reintegrarea socială a deţinuţilor, sunt bunele practici identificate în cadrul unităţilor penitenciare subordonate. Acestea reprezintă atât iniţiative independente, de sine-stătătoare, concretizate prin activităţi desfăşurate în plan local sau regional, cât şi rezultate ale transpunerii în practică a unor proiecte naţionale, promovate de către direcţia de specialitate din administraţia centrală. (mai mult…)

Orientarea actuală, din perspectiva organizării şi desfăşurării intervenţiei recuperative destinată persoanelor aflate în custodia sistemului penitenciar, este marcată de necesitatea continuării eforturilor de standardizare şi diversificare a ofertei activităţilor şi programelor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, iniţiate în anii anteriori. Această preocupare se manifestă în contextul inovării actualului cadru legislativ şi este fundamentată de istoricul recent de consolidare metodologică, materializat prin asigurarea unui caracter coerent şi unitar, la nivel naţional, tratamentului aplicat persoanelor private de libertate.